Parerea ta conteaza, scrie-ne !
Dupa prabusirea sistemului comunist, in 1991, Mircea Snegur i-a propus lui Ion Iliescu unirea Basarabiei cu Romania, in schimbul functiei de vicepresedinte !
Dupa cum s-a vorbit in numeroase randuri, nu este o noutate faptul ca Romania are “in sange” dezideratul unionist. Unirea cu teritoriile basarabene ce constituie astazi Republica Moldova si care, dupa realegera lui Vladimir Putin ca presedinte al Federatiei Ruse, a revenit in prim plan, interesul Moscovei fiind exemplificat de delegarea lui Dmitri Rogozin ca imputernicit special pentru “rezolvarea” acestei situatii politice dificile. O alternativa pentru Bucuresti la renuntarea instalarii unui sistem de aparare anti-racheta pe teritoriul romanesc, la Deveselu, “Unirea cu Basarabia un cosmar pe cale de infaptuire”.
Cum toate discutiile si negocierile respective s-au purtat prin corespondente diplomatice, actualul presedinte roman, Traian Basescu, poate decide dezvaluirea acestora si lamurirea unei situatii ce poate detensiona o atitudine politica generata in ultima vreme de la Moscova.
Mircea Snegur, fostul presedinte basarabean, i-a propus lui Ion Iliescu unirea Republicii Moldova cu Romania. In schimb, primul presedinte al Republicii Moldova a cerut sa i se garanteze functia de vicepresedinte al Romaniei. Aceste evenimente se derulau in anul 1991, marturiseste pentru elldor.info Aurel Preda, ministrul consilier roman care a redactat Declaratia de Independenta a Republicii Moldova. “Este o aiureala”, neaga Ion Iliescu.
Ambasadorul Aurel Preda afirma ca, in 1991, Mircea Snegur i-a transmis de doua ori lui Ion Iliescu propunerea de unire a Basarabiei cu Romania. Snegur a trimis la Bucuresti doi emisari care sa-i propuna lui Iliescu realizarea unirii. Aurel Preda s-a intalnit in octombrie 1991, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau, care era insotit de Anatol Plugaru, directorul SIS.
– “Daca tot faceti Constitutia acum, spune-i lui Ion Iliescu ca noi am vrea un post de vicepresedinte”, a solicitat acum 21 de ani Mircea Snegur.
Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea de a-i asigura lui Snegur o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii trebuiau sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru fostul presedinte basarabean. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre Ion Iliescu iar in acest moment cred ca presedintele Traian Basescu poate lua decizia de desecretizare a respectivelor comunicari, corespondente.
Puterea de la Bucuresti nu a dat nici un raspuns si in final nu a acceptat propunerea agreata de Chisinau, conform careia frontiera de pe Prut urma sa fie pazita numai de Romania. Ion Iliescu considera ca dezvaluirile lui Aurel Preda sunt simple fabulatii. “Asemenea informatii nu au ajuns la mine. Nu-mi amintesc, dar ideea era total nerealista. Erau atunci unele realitati peste care nu se putea trece, de exemplu Armata a 14-a se afla pe Nistru”, ne-a declarat fostul presedinte al Romåniei.
“Redactarea Declaratiei de Independenta a fost conceputa ca un prim pas spre reunificarea celor doua state romanesti. In acest sens, trebuia rezervat un post de vicepresedinte al Romaniei, care sa ramana vacant pana cand se va realiza unirea dar apropiatii lui Ion Iliescu nu au acceptat”, precizeaza Aurel Preda.
Mai mult, Preda povesteste ca refuzul final a fost emis inainte ca Snegur sa plece la Alma-Ata pentru a semna aderarea la Comunitatea Statelor Independente (CSI). El ar fi asteptat pret de doua ore la aeroport. “Domnul presedinte Ion Iliescu zice sa mergeti si sa semnati tratatul”, i s-a raspuns primului presedinte.
De cealalta parte, Ion Iliescu neaga cu vehementa aceste afirmatii. “Este o aiureala de-a lui Preda. Nu a existat o asemenea propunere. Era o perioada tulbure, nu era posibil asa ceva”, a fost raspunsul liderului de la Cotroceni.
Ambasador dr. Aurel Preda, profesor universitar emerit, presedinte al Asociatiei Romane de Politica Externa, a lucrat in Subcomitetul ONU pentru definirea agresiunii si a participat la negocieri bilaterale dificile.