POLITICIENII ROMANI

O localitate cu traditie in metalurgie de peste doua secole incearca acum sa devina un oras modern, european.

Dupa confesiunea religioasa exista locuitori de credinta ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, baptista, penticostala, reformata, adventista, martorii lui Iehova.

Pe la 1872, existau 724 locuitori in Ohaba Bistra si 301 locuitori in Ciresa.

In anul 1878 populatia din Ferdinandsberg era de 625 suflete, cu 129 proprietari de case si 18 familii de zilieri. In aceasta perioada de timp majoritatea absoluta a populatiei o constituiau strainii, care erau cehi, italieni, unguri, germani si romani. Se cunoaste si ca la1886 in Ohaba Bistra erau 666 locuitori, in Mal 482, iar in Ciresa 404.

Numarul populatiei, datorita dezvoltarii uzinei, creste mereu pana in anul 1919 cand, din cauza razboiului, se inchide uzina, iar numarul populatiei scade brusc, acestia parasindu-si casele si plecand in cautare de lucru pentru a-si castiga existenta.

In perioada interbelica, redeschiderea uzinei si dezvoltarea ei fac, ca din nou, sa pulseze viata in acest culoar al Bistrei, astfel ca in anul 1948 numarul populatiei atinge cifra de 3979 de suflete. Din acest numar 2442 erau romani, 1108 germani, 362 maghiari, 2 cehi, 24 slovaci, 3 sarbi, 11 rusi si 27 italieni.

Din 1948 si pana la recensamantul din 1956, numarul populatiei a crescut aproape dublu, insumand cifra de 6088 locuitori. Din acestia 4073 erau romani, 1268 germani, 580 maghiari, 12 cehi, 36 slovaci, 12 sarbi, 25 rusi, 32 italieni si 42 evrei. Din numarul total de 6088 de suflete, de sex masculin erau 3310, iar de sex feminin 2778, majoritatea fiind populatie activa.

Din anul 1956 populatia se mareste ca numar necontenit, astfel ca la recensamantul din 1966, sunt inregistrati 8584 locuitori. Cauza cresterii numarului de populatie in Otelu Rosu era determinat in mod categoric de dezvoltarea pe care a luat-o industria siderurgica din aceasta localitate care, necesitand brate de munca calificate si necalificate, a atras un numar mare de muncitori, veniti in special din Oltenia. Majoritatea celor veniti s-au stabilit in oras, unii reusind sa-si construiasca chiar case de locuit. La recensamantul din 1985, orasul avea 14910 locuitori. Dupa Revolutie, prin declinul uzinei si plecarea a numerosi locuitori in strainatate, numarul populatiei a scazut usor.

Daca longevitatea medie a populatiei orasului Otelu Rosu in anul 1933 a fost de 38 ani, in prezent este de peste 68 ani. Se observa ca longevitatea medie este in continua crestere ca o consecinta directa a imbunatatirii nivelului de trai a populatiei si a asigurarii unei tot mai bune asistente medicale.

Popularity: 51%