Parerea ta conteaza, scrie-ne !
Bordul ministrilor de interne din statele UE se reunesc astazi la Bruxelles urmand sa analizeze aderarea Romaniei si Bulgariei la acest tratat european.
Dupa intrarea celor doua tari in comunitatea europeana obiectivul principal al Bucurestiului a fost transformarea Romaniei intr-un membru care sa beeficieze de toate drepturile, inclusiv aderarea la spatiul european de libera circulatie. Obiectivul a primit din partea administratiei o atentie majora numai in ultimul an, ceva mai mult de un an, prin modernizarea sistemelor de supraveghere a frontierelor nord-estice, printr-o eficientizare a tranzitului din vami si mai ales prin reducerea coruptiei ce se manifesta in punctele de tranzit sau acces.
Daca aceste lucruri s-au produs, de ce nu este primita Romania in Schengen ? Un raspuns vine din partea unui Eurodeputat finlandez : “Rromii si coruptia din vami”, spune oficialul european pentru Gandul, si continua “Incercam sa reparam greseala pe care am facut-o in 2007, la aderare”
Reuniunea ministrilor de interne ai statelor membre UE, la Consiliul de Justitie si Afaceri Interne (JAI) care are loc joi la Bruxelles, va insemna cel mai probabil o noua amanare privind decizia de a primi Romania si Bulgaria in zona Schengen, in care vizele si controalele la frontiera nu mai sunt necesare. Finlanda si Olanda se opun extinderii zonei, in timp ce Franta si Germania vor propune un compromis: aderarea in doi pasi, incepand cu frontierele maritime si aeriene.
Eurodeputata finlandeza Sari Essayah, membra a grupului Partidului Popular European, a explicat in exclusivitate pentru gandul care crede ca sunt cele doua principale motive pentru care Finlanda se opune aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen. Este vorba despre problemele create de romi si despre coruptia si lipsa de transparenta din vami. Finlanda nu sustine nici “compromisul” procedural pe care il propun Franta si Germania.
Sari Essayah a recunoscut ca gestul Olandei si al Finlandei de a se opune “este un pic nedrept” si ca ceea ce se intampla acum este de fapt o decizie politica, fara a tine cont de criteriile tehnice de aderare la Schengen. Este vorba de “o incercare de a repara o greseala mai veche”: admiterea Romaniei si Bulgariei in UE, in 2007 – un pas facut prea devreme si pripit.
Pozitia pe care Finlanda o va sustine joi la Bruxelles este ca o decizie privind aderarea Romaniei si bulgariei la Schengen trebuie sa fie luata dupa Raportul de monitorizare a Justitiei din februarie 2012.
Unul dintre cele mai importante motive de respingere a Romaniei este gestionarea minoritatii rome, care creeaza probleme in Europa. “Cand avem discutii in Parlament despre situatia romilor din Romania, multi spun ca ar trebui sa asteptam pana cand putem fi siguri ca Romania si Bulgaria au grija cum trebuie de grupurile lor minoritare. Apoi putem decide daca cele doua tari intrunesc criteriile Schengen”, a spus Sari Essayah pentru gandul.
Ea a precizat ca problema romilor este o discutie publica intre politicienii de la Helsinki, indiferent de problematica Schengen. “Multi finlandezi sunt socati de cat de multi cersetori sunt pe strazile din Helsinki. Multi spun ca pana sa intram in UE, nu aveam cersetori. Ar trebui sa primim niste garantii ca situatia romilor din Romania si Bulgaria este rezolvata”, a mai spus europarlamentarul.
Al doilea motiv este coruptia din vami . Sari Essayah cunoaste operatiunea de amploare a autoritatilor romane, in urma careia au fost arestati sute de vamesi, dar nu uita nici reportajele internationale care au aratat vilele de lux ale vamesilor romani si bulgari, sau faptul ca spaga medie pe o tura la vama ar ajunge la aproape 6.000 de euro.
“Cred ca ar fi foarte bine sa vedem urmatorul Raport (pe Justitie) si apoi sa putem lua o decizie”, a spus eurodeputata finlandeza.
Finlanda nu poate fi de acord nici cu solutia propusa de Germania si de Franta, adica primirea Romaniei si Bulgariei in Schengen in doua etape: mai intai frontierele maritime si aeriene, apoi granitele terestre. “In primul rand, Finlanda s-a opus dintotdeauna acestei metode. Noi credem ca o tara fie este pregatita, fie nu este pregatita sa adere”, a declarat pentru gandul Essayah.
“Astazi, oamenii pot sa se miste liber din tara in tara, in spatiul Schengen, nu conteaza ca folosesc masina, avionul sau vaporul. Este foarte simplu sa schimbi un mijloc de transport cu altul”, a explicat eurodeputata finlandeza.
“Stiu ca este putin nedrept”. Finlanda si Olanda repara “greseala” aderarii la UE din 2007
Sari Essayah recunoaste ca impunerea acestor criterii nu au nici o legatura cu procedura tehnica de aderare la spatiul Schengen, insa spune ca, asa cum se intampla mereu in UE, este vorba despre o decizie politica, nu tehnica.
“Sunt voci care spun ca Romania si Bulgaria au fost primite prea devreme in UE si ca poate ar fi trebuit sa mai asteptam cativa ani. La admiterea in UE existau aceste criterii privind coruptia, transparenta, societatea. Greseala a fost facuta atunci. Pot intelege acest punct de vedere: am indeplinit toate criteriile tehnice, de ce va mai plangeti? Dar acesti oameni trebuie sa inteleaga ca atunci (in 2007) am ezitat si ca acum incercam sa reparam greseala pe care am facut-o atunci. Stiu ca este putin nedrept”, spune eurodeputata.
“Nu ar trebui sa fie asa. Chiar daca spunem ca sunt chestiuni tehnice in cazul aderarii la Schengen, ultimul cuvant il are decizia politica “, recunoaste eurodeputata. La fel se intampla cu criza euro si cu Grecia, spune Essaya: “De ce se afla acum zona euro in criza, de ce a fost admisa Grecia in zona euro, cand existau 5 criterii pentru admitere? Pentru ca s-a luat o decizie politica”.
Decizia, impinsa in octombrie
Cum o decizie favorabila aderarii Romaniei are nevoie de un vot unanim in Consiliul JAI, opozitia Olandei si Finlandei trimit dosarul Schengen la arbitrajul liderilor UE de luna viitoare. De altfel, autoritaritatile de la Bucuresti fac un lobby intens pe langa presedintia poloneza a UE ca o solutie in problema deschiderii “spatiului fara frontiere” pentru tara noastra sa fie luata inainte de summit-ul de la mijlocul lui octombrie.
Marian Tutilescu, directorul Departamentului Schengen si Afaceri Europene din Ministerul Administratiei si Internelor, a subliniat intr-un interviu acrodat RFI ca presedintia poloneza a UE poate sa trimita dosarul aderarii Romaniei in Consiliul European de toamna din octombrie, eventual sa convoace sau sa devanseze Consiliul JAI din octombrie.
Cu conditiile tehnice indeplinite inca din februarie, cand era asumat termenul pentru aderare, Romania se vede in incapacitatea de a atinge tinta integrarii in Schengen din cauza temerilor ca frontierele Uniunii sunt vulnerabile mai ales din cauza coruptiei. Progresele Romaniei in lupta cu acest flagel nu au fost considerate convingatoare, mai ales de Olanda, care a avut o pozitie argumentata similar si in urma cu 4 ani cand a incercat sa amane termenului de intrare a Romaniei in UE.
“Aderarea posibila a Romaniei si Bulgariei la zona Schengen (…) risca sa creasca presiunea asupra frontierei greco-turce si coasta bulgara a Marii Negre risca sa devina o tinta pentru imigratia clandestina”, a avertizat de altfel, in iunie, Jean-Dominique Nollet, seful unitatii de analize Europol, in cadrul unei conferinte privind Schengen.
O formula de compromis discutata in prezent prevede o aderare in etape dar aceasta ridica, de asemenea, probleme. Ea preconizeaza o deschidere a frontierelor aeriene si maritime ale Schengen pentru Romania si Bulgaria la 31 octombrie, apoi propune sa se astepte pana in iulie 2012 pentru deschiderea frontierelor terestre.
Potrivit Mediafax, Franta si Germania refuza orice angajament privind o data precisa pentru frontierele terestre. Parisul cere sa se astepte raportul anual privind coruptia in UE, ce va fi publicat in iulie, pentru a lua aceasta decizie, “in scopul de a pastra deschise toate optiunile si de a pune cele doua tari candidate in fata responsabilitatilor lor”.
Parlamentarii protesteaza printr-o declaratie
Semnalele negative venite de la Bruxelles inaintea Consiliului JAI de astazi i-au facut pe parlamentari romani sa adopte o declaratie in care solicita luarea unei decizii “juste”, avand in vedere ca Romania indeplineste criteriile tehnice ale aderarii la Schengen. Potrivit documentului, senatorii si deputatii au luat “act cu ingrijorare si dezaproba categoric deciziile luate in Parlamentele si Guvernele nationale ale unor state partenere din UE privind blocarea aderarii tarii noastre la acordul Schengen”.
De altfel, ministrul de Interne, Traian Igas, sustinut de predecesorul sau Vasile Blaga, au reclamat caracterul politic al amanarii deciziei de aderare.
“Romania indeplineste in totalitate aquis-ul Schengen. Daca, in anumite etape, in evolutia noastra ca tara democrata, aveam anumite restante, de aceasta data, in ceea ce priveste aderarea la Spatiul Schengen, Romania si-a facut cu brio toate sarcinile pe care le avea de facut si de dus la bun sfarsit. Nu avem ce sa ne reprosam, absolut nimic aici si nu cred ca din punct de vedere tehnic puteam sa facem mai mult decat s-a facut. Este o decizie politica”, a spus Igas.
“Pas cu pas, Romania si-a indeplinit toate obligatiile, asa cum scrie la carte. Obligatiile la care Romania s-a angajat, asa cum sunt prinse in Tratat, au fost din punct de vedere tehnic toate indeplinite”, a insistat si Vasile Blaga.
Basescu si piedicile puse de Olanda
Conditionarea aderarii la Schengen de cerintele din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare a fost criticata in numeroase ocazii si de presedintele Traian Basescu care, in iunie, a catalogat Olanda ca fiind “varful de lance” in a impiedica aderarea Romaniei.
“Spre exemplu, exista o tara – si nu are rost sa-i ocolesc numele, Olanda, – cu Guvern minoritar, cu sustinere in Parlament de la un partid care este impotriva imigratiei si, in general, antiextindere Uniune Europeana. Una din conditiile sustinerii este blocarea accesului Romaniei si Bulgariei in Schengen”, a spus presedintele.
El a adaugat ca aceasta este o conditie in programul politic existent la Haga pentru sustinerea in Parlament a Guvernului minoritar. “Aceasta afirmatie nu este in van, este o informatie care poate fi verificata pe site-ul partidului de guvernamant, este in Protocolul de guvernare. Din acest motiv, Olanda a devenit varful de lance al adaugarii de conditii la conditiile de acces. Si, din pacate, in UE nu se pot lua decizii decat prin consens. Toti cei 27 care sunt in jurul mesei trebuie sa fie de acord”, preciza presedintele.
Sursa: Gandul