Parerea ta conteaza, scrie-ne !
Celebrul dosar de coruptie al lui Adrian Nastase, fostul premier PSD, se apropie de final, instanţa supremă urmeaza să se pronunte in 7 decembrie cu un prim verdict în dosar.
Trimiterea in judecata a lui Adrian Nastase nu a ramas neremarcata in urma cu circa doi ani. Fostul premier, in primul rand, a adoptat o tactica de tergiversare solicitand numeroase probatorii cu martori, atat de multe incat se spunea ca va dura decenii acest proces. Tot fostul presedinte al PSD spunea in ultimele saptamani ca este persecutat de instanta, fiind chemat de doua-trei ori pe saptamana in sala de judecata.
Fara putinta de indoiala, unul dintre cele mai cunoscute dosare de coruptie se apropie de sfarsit, judecatorii instantei supreme au ramas in pronuntare in dosarul “Matusa Tamara”, in care fostul premier Adrian Nastase, impreuna cu fostul sau consilier, Ristea Priboi si fostul sef al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, Ioan Melinescu, au fost trimisi in judecata pentru fapte de coruptie.
In asteptarea verdictului la Inalta Curte – Procurorii DNA au cerut condamnarea inculpatilor Adrian Nastase si Ioan Melinescu la inchisoare cu suspendare !
Dupa aproape sapte ani de cercetari judiciare si presiuni politice venite din partea PSD-ului, a Partidului Social Democrat, pe care Adrian Nastase l-a condus in anii 2000-2005, judecătorii instanţei supreme au rămas în pronunţare în dosarul “Mătuşa Tamara”, caz în care Adrian Năstase, alaturi de fostul său consilier, Ristea Priboi sef al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor sub guvernarea PSD, Ioan Melinescu, au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie despre care se spune ca i-au adus lui Adrian Nastase si sotiei sale Dana un castig financiar urias.
Din cate se relata in presa vremii, Dana Nastase a facut in mod personal o depunere fabuloasa intr-una dintre bancile bucurestene, prezentandu-se la ghiseu cu aproape o jumatate de milion de dolari pe care ii transporta cu un geamantan, la fel ca in filmele cu gangsterii americani din anii ’60.
Procurorii DNA au sustinut ca Melinescu, membru al ONPCSB a apelat la Genica Boerica, care i-a facut legatura cu Ristea Priboi, aflat in anturajul lui Nastase. Acesta din urma i-ar fi promis lui Melinescu ca il va numi sef al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, daca Melinescu va face pierduta o sesizare a unei banci cu privire la primirea intr-un cont al Danei Nastase, a sumei de 400.000 de dolari.
Pe parcursul procesului avocatii au explicat ca Boerica era in arest in momentul in care a facut denunturile impotriva lui Nastase si Ristea Priboi, si ca a fost eliberat ca urmare a denunturilor facute, insa, la scurt timp, a fost arestat din nou, ca urmare a peste 50 de sesizari de evaziune fiscala si spalare de bani, facute de ONPCSB, sub semnatura lui Melinescu.
De asemenea, avocatii au aratat ca procurorii nu au fost in stare sa probeze niciuna dintre acuzatiile care le-au fost aduse inculpatilor, si ca rechizitoriul este plin de sintagme de genul: “s-a sugerat, erau zvonuri” etc.
Procurorul de sedinta, acuzat ca minte instanta !
Procurorul de sedinta, Elena Matiesescu, si-a inceput pledoaria prin a spune ca Melinescu i-a contactat pe Ristea Priboi si pe Adrian Nastase pentru a le spune despre sesizarea care exista la ONPCSB pe numele Danei Nastase si le-a promis clasarea lucrarii in schimbul numirii sale in functia de sef al Oficiului. Ca urmare, in opinia procurorului, Melinescu a sustras sesizarea din Oficiu, i-a dat-o lui Priboi, iar acesta, la randul sau, a remis-o premierului de atunci, Adrian Nastase.
In sustinerea dosarului, procurorul a sustinut ca Priboi a fost cel care a inlesnit “targul” dintre Nastase si Melinescu si ca acesta a fost numit sef la Oficiu, doar cu sustinerea lui Nastase, in prima sedinta de Guvern dupa aceasta intelegere. De asemenea, procurorul a amintit de un martor, Tanasescu, care a fost audiat insa doar o singura data, in faza de urmarire penala si a carui reaudiere la instanta a fost respinsa de judecatori.
Procurorul de sedinta si-a reluat discursul, insa a recunoscut cu subiect si predicat ca nu se stie cum anume a disparut lucrarea privind-o pe Dana Nastase, dar ca Melinescu ar fi putut sa puna mana pe acea sesizare, legal sau nu ! In final, procurorul a solicitat instantei de judecata sa dispuna condamnarea inculpatilor la o pedeapsa cu suspendare. Pledoaria avocatului Dan Cazacu a destabilizat insa argumentele procurorului.
“Disparitia din Oficiu a sesizarii in discutie este inca instrumentata de Parchet !”
Avocatul lui Ioan Melinescu, Dan Cazacu, si-a inceput pledoaria prin a critica prestatia procurorului de sedinta, dar si pe cea a procurorului care a instrumentat cauza. “Critic actul de sesizare care nu face trimitere la nicio proba ! Rechizitoriul este plin de sintagme de genul ‘s-a sugerat’, ‘sunt zvonuri’, la fila 50 a rechizitoriului, procurorul vorbeste despre caracterul insidios al intelegerii, fara probe. La pagina 85 a rechizitoriului, procurorul va propune un exercitiu de logica, dar va cere, in acelasi timp, sa cititi numai ceea ce a bolduit, nu tot ! Astazi am avut de-a face cu o rastalmacire a probatoriului administrat in mod corect de dvs.
– Daca e sa vorbim dupa zvonuri, exista zvonuri ca dosarele domnului Nastase trebuie solutionate pana in decembrie !”… a mai adaugat avocatul.
Dupa aceste consideratii, Cazacu a trecut la demontarea argumentelor aduse de procurorul de sedinta pentru condamnarea inculpatilor. Astfel, avocatul a aratat ca Genica Boerica a facut doua denunturi, unul in 19 ianuarie 2006, in care nu vorbeste despre Nastase si al doilea in 24 ianuarie 2006, in care povesteste despre cum a apelat la el Melinescu. Insa, conform avocatului, in 16 ianuarie, in presa aparusera deja fragmente si facsimile din sesizarea privind-o pe Dana Nastase, care chipurile fusese facuta nevazuta de fostul premier, si in conditiile in care si in acest moment la Parchet exista un dosar in care se investigheaza modalitatea in care aceasta lucrare a disparut. In plus, in momentul denunturilor, Boerica era in arest, pentru evaziune fiscala, si a cerut sa beneficieze de toate drepturile denuntatorilor.
Cazacu a mentionat ca denunturile nu indeplinesc formele legale, ca Boerica a fost eliberat dupa ce a semnat denunturile, dar rearestat ulterior, tot pentru evaziune fiscala, in baza a peste 50 de sesizari ale ONPCSB, semnate de Melinescu. Un alt argument prin care avocatii au incercat sa arate carentele urmaririi penale in acest caz a fost acela ca Melinescu si Ristea Priboi erau prieteni de 40 de ani, si vecini din 1983, prin urmare, daca ar fi existat o asemenea intelegere intre ei, Boerica nu avea de ce sa fie utilizat ca intermediar. In plus, avocatii au precizat ca denunturile lui Boerica au fost “probate” cu doi martori, unul dintre cei doi fiind Niculina Stoican, cunoscuta a fi iubita lui Boerica. Aceasta din urma a recunoscut in instanta ca stia doar ce i-a povestit Boerica si, in plus, sotul sau era la momentul la care a dat declaratia la Parchet, arestat pentru evaziune fiscala. Cel de-al doilea martor a fost soferul lui Genica Boerica, care, de asemenea, in instanta, a recunoscut ca stia tot ce a declarat la parchet doar de la seful sau, dar ca, din cauza problemelor cu legea pe care acesta i le-a facut, nu mai crede nimic.
Un alt amanunt prin care apararea a vrut sa demonstreze ca nu a avut loc o intalnire intre Boerica si Ristea Priboi, asa cum sustinea primul dintre ei, a fost legat de declaratiile date in instanta de sefele de cabinet ale lui Priboi si Nastase. Astfel, in timp ce Boerica a sustinut ca s-a vazut cu Priboi si Nastase in Palatul Parlamentului, si ca a urcat cu liftul la etajul 2 al cladirii pentru a ajunge la birourile celor doi, sefele de cabinet au marturisit ca cele doua cabinete erau foarte apropiate si ca nu se ajungea cu liftul la ele. De asemenea, procurorului de caz i s-a reprosat ca nu a depus la dosar raportul de la testul poligraf sustinut de Boerica, in care a fost caracterizat ca nesincer comportamentul acestuia. In final, avocatul lui Melinescu a mentionat ca nu exista nicio miza care sa fi determinat sustragerea sesizarii din Oficiu, cata vreme acea lucrare fusese clasata de doua ori de Plen, era cunoscuta tuturor si aparuse si in presa ! In plus, informaticianul Oficiului a precizat in instanta ca, si daca lucrarea nu ar fi existat fizic in arhiva, putea fi reconstituita extrem de simplu, din datele informatice ale institutiei, iar Nastase isi declarase in declaratia de avere, suma pe care sotia sa a primit-o in cont !. Mai mult, avocatul a aratat ca sediul Oficiului a fost spart inainte de inceperea scandalului si ca mai multe fisete cu documente au fost fortate.
Dupa cum se vede, inclusiv din notele preluate din rechizitoriul procurorilor, sansele de condamnare ale lui Adrian Nastase sunt minime, judecand fie si numai dupa pedeapsa solicitata de acestia, patru ani cu suspendare. Ramane ca sentinta sa fie pronuntata peste numai doua saptamani.
© Matei DONEA – 26 Noiembrie 2011