Parerea ta conteaza, scrie-ne !
Deciziile Curtii Constitutionale au provocat critici aspre din partea aliantei guvernamentale, asa cum s-a intamplat de atatea ori si in trecut.
In anul 2005 un pachet de legi privitoare la reforma Justitiei, prevazand, printre altele, pensionarea unor judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, a fost adoptat de guvernul Tariceanu prin angajarea raspunderii. Ministru al Justitiei era pe vremea aceea Monica Macovei, care semnase legile referitoare la Justitie si primenirea aparatului judecatoresc. Asa cum ne amintim, Curtea Constitutionala a invalidat multe dintre prevederile acelor legi, printre care si aceea referitoare la pensionarea magistratilor care implinisera o anumita varsta. Ne amintim, de asemenea, ca unul dintre judecatorii de la CCR era sotul unei judecatoare de la Inalta Curte. Actuala deputata europeana Monica Macovei a protestat atunci vehement, cerand revocarea judecatorului care s-ar fi gasit in conflict de interese. Multi alti politicieni din randurile aliantei guvernamentale au protestat impotriva CCR, pe care au acuzat-o ca reprezinta un ultim bastion al puterii pesediste. Ne amintim, iarasi, ca CCR l-a salvat pe Adrian Nastase de o perchezitie umilitoare si poate relevanta.
Astazi CCR da o sentinta care pare sa salveze PDL de la disparitia politica. Militanti USL, la fel cum odinioara facusera in trecut democratii si liberalii, acuza Curtea Constitutionala ca este un ultim bastion al puteri pedeliste. Istoria se repeta intocmai.
Este Curtea Constitutionala un organism politic sau nu ? De-a lungul timpului absolut toti liderii politici implicati in actiuni la inalt nivel au adus pe rand Curtii Constitutionale cele mai grave reprosuri. Inclusiv presedintele Traian Basescu, care a declarat recent ca a devenit mai intelept cu timpul si ca recunoaste astazi institutiei o functionare ireprosabila. Declaratiile sale au prefatat o ceremonie de decorare a membrilor Curtii Constitutionale.
Dar privind situatia Curtii in ordine istorica, cumuland reprosurile fie ele si retractate ulterior in circumstante schimbate, nu putem sa nu remarcam ca o reforma este necesara. Fie ca judecatorii de la Curtea Constitutionala au fost partinitori, fie ca, dimpotriva, au fost impartiali, o mare neincredere a planat mereu deasupra acestui for, banuit de cele mai meschine angajamente. In 2010, bunoara, inalti demnitari guvernamentali au insinuat ca judecatorii, care au luat in dezbatere o contestatie impotriva masurilor de asteritate, nu au facut altceva decat sa-si salveze propriile pensii.
Ar fi vital, de aceea, ca partidele romanesti sa recurga la un sistem de alegere a judecatorilor care sa faca imposibile criticile si contestatiile, oricare ar fi deciziile Curtii Constitutionale. Astazi judecatorii desemnati de Senat si Camera Deputatilor sunt alesi cu majoritatea membrilor camerei, ceea ce permite ca un candidat sa fie preferatul exclusiv al majoritatii guvernamentale. In toate celelalte foruri de jurisdictie constitutionala din Europa lucrurile se petrec altfel. Judecatorii sunt alesi cu o majoritate calificata, de 3/5 sau de 2/3. In felul acesta se creaza o garantie ca judecatorii intrunesc increderea unei majoritati mai largi decat majoritatea guvernamentala si ca nu se vor purta ca simpli agenti politici ai celor care i-au ales.
Recent, primul ministru Victor Ponta a anuntat ca incepand din 2013 ii va desemna pe judecatorii Curtii Constitutionale din randurile magistratilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Este cu totul insuficient si de altfel nici nu ar trebui sa fie o regula ca forul constitutional sa fie populat exclusiv cu juristi. Mai importanta este onorabilitatea, cuprinderea intelectala, si autoritatea de care se bucura candidatii. Dar, inainte de toate este important ca judecatorii sa fie alesi, printr-un larg acord politic, daca nu e posibil consensul.
Prin propunerea sa, premierul Victor Ponta a dat impresia ca lanseaza in directia judecatorilor de la Inalta Curte o promisiune cu talc, asa cum a parut sa fie si ceremonia decorarii organizata de presedintele Traian Basescu. Politica romaneasca pare sa fie pe mai departe inchisa in cercul ei stramt, care ignora orice viziune, mai larga, de viitor.
Sursa: Deutsche Welle