Parerea ta conteaza, scrie-ne !
Cu sarbii din banatul de peste Dunare, dintre toti vecinii pe care ii avem sau i-am avut pe langa fruntarii, numai cu acestia nu ne-am “certat” prea rau, a se intelege luptat prin razboaie. Sa fiu mai precis nu prea am avut conflicte cu ei…
In afara de romani cred ca ii putem considera frati si pe sarbii de acolo iar acest lucru va deveni cat se poate de palpabil, nu peste multa vreme, o data ce orasul Otelu Rosu va fi infratit cu localitatea Biserica Alba, Bela Crkva.
Luna august a a gasit primaria din Otelu Rosu intr-un proces menit sa demareze formalitatile legale privitoare la infratirea cu localitatea sarba, primarul Luca Malaiescu efectuand o prima vizita in Serbia. Intalnirea a marcat discutii privind infratirea orasului de pe Valea Bistrei cu localitatea Bela Crkva, prezenti fiind cei mai importanti factori administrativi din zona, Presedintele districtului “Banatul de Sud”, edilul localitatii sarbesti, din Pancevo si Vrsac.
Din cele transmise noua de prmarul Luca Malaiescu am retinut ca in data de 20 septembrie o delegatie a administratiei din Bela Crkva se va afla in Otelu Rosu urmand sa fie continuate discutiile administrative si pregatirea unor proiecte cu finantare europeana ce vor conduce la constructia unor baze sportive in cele doua localitati. Astfel se au in vedere constructia unor spatii de agrement, sali de sport, stranduri cu facilitati rezervate chiar si pentru persoanele cu handicap fizic etc.
In ceea ce-i priveste pe romanii din Bela Crkva, spre deosebire de cei din zona Timoc, trebuie spus ca sunt favorizati de politica minoritatilor promovata de Belgrad. Comunitatea romaneasca din Voivodina avand o serie de drepturi conforme cu normele europene ce privesc minoritatile si reprezinta un argument al politicii belgradene in privinta aderarii la Uniunea Europeana.
Localitatea se afla in partea de sud a Banatului, la o distanta de 100 km. de Belgrad. In apropierea orasului sunt situate lacurile: Vracevgajsko, Saransko, Sljunkara si care reprezinta o oferta turistica unica in Voivodina.
Cu o arhitectura rurala axata pe influentele austriece si banatene localitatea a fost un punct important al triunghiului urban: Oravita – Moldova Noua – Bela Crkva, familile din cele trei localitati avand in cele mai multe cazuri componenta mixta provenita din aceste asezari. Localitatea Bela Crkva, conform Wikipedia avea in 2002 o populatie de aproximativ 17 mii de locuitori si o componenta etnica fomata de:
- Serbi -76.85%
- Romani – 5.4%
- Ceho-slovaci – 3.99%
- Rromi – 3.03%
- Maghiari – 2.25%
- alte etnii – 8.48%
Din punct de vedere administrativ localitatea face parte din provincia autonoma Voivodina cu capitala la Novi Sad iar asezarea a fost fondata in anul 1717 de monarhia habsburgica, imperiul Austro-Ungar infintand in zona un regiment de graniceri pe care l-a pastrat pana la inceputul primului razboi mondial. Cu toate acestea, cercetarile arheologice au condus la descoperirea unor artefacte datand din neolitic si morminte cu vase grecesti de la sfarsitul secolului al 5-lea i.Hr., cu mai mult de 2500 de ani in urma.
In afara agriculturii si viticulturii destul de cunoscute in zona si cu ramificatii ce ajung pana la Viena, principala activitate din Bela Crkva vizeaza turismul, aducand in fata excursionistilor un peisaj incantator creat de cursul dunarii si o salba de lacuri artificiale rezultate in urma exploatarilor de pietris, lacuri amenajate ulterior pentru sporturi nautice.
Localitatea are o serie intreaga de muzee cu influente ale imperialismului austro-ungar, fiind o promotoare a manifestarilor anuale ce au loc si in Romania: “Noaptea muzeelor”. O data pe an in Bela Crkva are loc un carnaval cu participarea unei serii intregi de artisti din Voivodina si Serbia.
