Parerea ta conteaza, scrie-ne !
La combinatul metalurgic din Otelu Rosu se complica lucrurile, dar se si simplifica!
"Am scapat" de Igor Ziuzin si ne asteapta prietenii lui de la Mechel
Privatizat in mai multe randuri si aproape dezastruos de fiecare data, combinatul metalurgic de la Otelu Rosu se distruge cate putin in fiecare zi, dupa ce in 2012 si-a inchis portile in spatele otelarilor si a facut-o poate pentru ultima data din moment ce nimeni nu le-a mai redeschis de atunci incoace.
Adusa in stare falimentara de interese necunoscute noua, dupa mai bine de doua secole de functionare, timp in care a stat la temelia Vaii Bistrei si a parcurs doua razboaie mondiale, ceea ce a fost combinatul metalurgic de la Otelu Rosu eu zic ca sta sa cada la pamant in orice zi. Nu vreau sa mai discut despre cele doua privatizari cu italienii, paguboase pentru combinat datorita statului roman si nu neaparat investitorilor (parerea mea, hac!), cu rusii oligarhului Igor Ziuzin – patronul grupului Mechel, dar vreau sa analizez zvonurile.
Primul lucru pe care l-am facut a fost sa discut cu primarulul Luca Malaiescu, poate ultimul om din oras care isi mai doreste redeschiderea combinatului, isi mai pastreaza speranta: “Asa cum am spus in mai multe randuri in emisiunile tale dar si in alte publicatii, ne-a precizat Luca Malaiescu, pentru binele oamenilor din oras, cei care intr-adevar ar avea de castigat, redeschiderea combinatului poate sa insemne un castig substantial pentru oras si pentru oameni. Imi pastrez speranta ca acest lucru se va intampla, o speranta intarita dupa ce am aflat de anumite tranzactii intre cei ce detin combinatul si o serie de investitori din Republica Moldova”.
Constantin Lazar, fost inginer, director si asa mai departe in combinat, spune ca “lucrul ar putea sa inceapa in otelarie dupa o revizee de circa 3 luni” si poate are dreptate dar aproape sigur se refera doar la procesul tehnic de productie, la foarte multi bani in timp ce productia de otel inseamna si transporturi de mare capacitate ce nu pot fi facute aici decat pe calea ferata, o cale ferata care este inoperanta de vreo 6-7 ani iar reabilitarea ei ar dura mai mult de un an la cat de eficient se misca Ministerul Transporturilor.
Despre costuri ne-a vorbit si primarul Luca Malaiescu, acesta spunandu-ne: “Afacerile din industria metalurgica necesita foarte multi bani iar castigurile sunt mici. Am spus tot timpul ca ar fi un lucru extraordinar sa se reia productia dar datorita problemelor avute de combinat trebuie sa fim toti realisti, numai datoriile si tot era o piedica importanta chiar daca nu prea se mai stie la cat sunt acum dar in trecut se datora undeva pe la 40 milionae euro, alaturi de Ductil Buzau. Din acest motiv si destule altele nu am promis niciodata si nimeni nu a promis redeschiderea combinatului, primaria nu poate sa intervina sub nicio forma. Combinatul este privat si doar proprietarii decid, administratia lucala poate doar sa-i primeasca cu bratele deschise la o discutie amicala si sa le ureze succes!”.
Referitor la tranzactiile despre care pomenea primarul Luca Malaiescu trebuie spus ca societatea poloneza Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME) ce detine de 3 ani unitatea producatoare de tevi din Otelu Rosu, detinuta anterior de Mechel – Rusia si preluata de la Ductil Steel – Buzau. Contractul prevede preluarea a 49,09% de catre Omnisteel din Rep. Moldova si 0,91% de catre Metary SRL – Otopeni.
Practic nici nu stiu daca redeschiderea combinatului cu actualii proprietari este o idee buna. Din datele pe care le am, partea poloneza este un grup extrem de eterocolit care include polonezi, un chinez si pe rusul cu cetatenie elvetiana Petr Terebov, un personaj care e exclus sa nu fi avut legaturi cu rusul Igor Ziuzin din moment ce erau parteneri la Mechel.
Una dintre situatiile recente ale grupului LDME Asset Management SRL, actionari majoritari ai Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME), este detinut 80% de rusul Petr Terebov, personaj ce insista pe langa guvernul Ludovic Orban pentru “darea in plata” a COS Targoviste si stingerea datoriilor catre statul roman. Pe considerente ce tin de legislatia europeana, ministrul economiei Claudiu Nasui (USR-PLUS) nu a consfintit o astfel de tranzactie.
Mai adaug doar ca nici cu chinezii nu prea am motive de lauda iar acestia sunt recunoscuti ca fac tot timpul afaceri bune doar pentru ei.
Daca despre moldovenii nostri de peste Prut pot spune doar ca multi dintre acestia isi fac un titlu de glorie din simpatia pentru URSS si “Mama Rusia”, unul din proaspetii actionari de la Otelu Rosu (Valentin Esanu) fiind un fel de filantrop ce sta in atentia oficialitatilor de la Chisinau in numeroase dosare pe care chiar acesta le precizeaza.