In timp ce unii oameni se nasc sa schimbe lumea, altii exista doar sa fie slugi, intr-un colt uitat de lume, asa cum e Otelu Rosu, acolo unde praful se asaza pe garduri inainte sa apuce oamenii sa iasa din case si unde gainile au mai multa experienta administrativa decat unii functionari, traieste un personaj cu totul aparte, unul caruia-i putem spun, “Ghita” doar din pura pudoare.
Domnul Ghita, “Academicianul condeiului” de pe Condeiul primarului “Inocentiu” Grigore Goja are o constitutie care sugereaza ca la el portia de sarmale nu este o unitate de masura, ci o filozofie de viata continuata printr-o cariera impresionanta la incasarea banilor pentru o firma de salubritate. Ghita are vreo 30 de ani si cu toate ca pocaitii au “copii fara numar”, la varsta lui el e inca necasatorit, ceea ce, evident, n-ar fi o problema in sine din moment ce “n-a gasit persoana potrivita”, una care sa fi trecut examenele imaginate de el.
Omul este un fel de ambasador al gunoiului menajer in timp ce studiaza geopolitica, cel putin asa sustine el!
Ghita al nostru nu este un simplu incasator al firmei Brantner, nici vorba! In imaginatia lui e un intelectual de talie internationala, un fel de combinatie de Nicolae Iorga cu Albert Einstein, toti impreunati cu un om ce poarta Biblia in vorbe in loc sa o tina in suflet si un cioban care din cand in cand citeste copertile unor carti.
Cand il intrebi unde a studiat, isi schimba imediat postura, ridica barbia, isi aranjeaza camasa si incepe sa vorbeasca despre “marile universitati”. Uneori a absolvit “in strainatate”, alteori a facut “studii aprofundate”, iar in anumite seri, atunci cand atmosfera e suficient de solemna, lasa sa se inteleaga ca a fost aproape sa primeasca un titlu academic despre oile care se uita la televizor cu speranta ca le va explica cineva imaginile.
Si aici ajungem la marea lui pasiune: mioarele.
Ghita creste oi, cum ar veni e cioban dar nimeni nu-l stie asa, el doar figureaza cu numele in numele altora. Nu stim exact daca el conduce turma sau turma il conduce pe el, iar rezultatul e de spectacol cand il lasi singur cu un microfon in fata oilor. Nu pentru ca oile ar fi mai putin inteligente, ci pentru ca, spre deosebire de el, mioarele stiu cand nu au nimic de spus si tac chiar si in aulele de la Sorbona.
Realitatea e ca vrea oi, iar in timpul serviciului are gunoi.
Este un talent rar. Ghita nu face greseli. El produce variante alternative ale limbii romane si chiar trebuie sa-l privim ca pe un fenomen natural periculos specializat in economia circulara, de la oaie la tomberonul din care ies marile teorii ale universului.
Discursul sau despre credinta si virtute este atat de lung incat ai impresia ca Dumnezeu i-a dat personal mandat de purtator de cuvant. A fi credincios este una, a te comporta ca si cum ai primit diploma de “judecator suprem” este cu totul altceva.
Ghita e foarte preocupat sa para om cu principii, pune note, clasifica oameni si stabileste cine este bun si cine este rau, desi a picat zilele trecute la propriul lui examen de gramatica, picand un BAC intarzaiat la care a luat 2,30 fix la limba romana, cel mai probabil stie ca o carte se citeste de la stanga la dreapta si in ciuda tuturor studiilor lui, exista un adevar pe care inca nu l-a descoperit: nu diploma te face inteligent, nu vorbele te fac cultivat si nici oile nu devin mai savante daca le vorbesti cu accent academic.
“Frate”, sa iei 2,30 la limba romana in timp ce tu scrii texte pentru edilul “Inocentiu” Goja?
Un personaj tragicomic imbracat intr-o roba dintr-un sac de gunoi dar cu antrenament la buze, unul ce-si datoreaza soarta lui Valentin Bosneac si ginerelui acestuia, un om care vrea sa para boier dar are buzunarele pline de chitante, se vrea un intelectual dar n-are o biblioteca, un academician fara diploma ce inca mai negociaza cu turma directia de mers.