Despre Otelu Rosu

Orasul Otelu Rosu a fost, timp de peste doua secole, o localitate cu o bogata traditie metalurgica ce incearca acum sa devina un oras modern, european.

Populatia orasului:

Conform recensamantului desfasurat in anul 2002 populatia orasului Otelu Rosu atinge un numar de 11.767 locuitori.

La 1872, existau 724 locuitori in Ohaba Bistra si 301 locuitori in Ciresa.

In anul 1878 populatia din Ferdinandsberg numara 625 suflete, cu 129 proprietari de case si 18 familii de zilieri. In aceasta perioada de timp majoritatea absoluta a populatiei o constituiau strainii, de nationalitate ceha, italiana, maghiara, germana si romani. Se cunoaste ca in anul 1886 traiau in localitatea Ohaba Bistra un numar de 666 locuitori, in Mal 482 iar in Ciresa 404.

Populatia urbei, datorita dezvoltarii uzinei, creste mereu pana in anul 1919 cand, din cauza razboiului, se inchide uzina, iar numarul locuitorilor scade brusc, acestia parasindu-si casele si plecand in cautare de lucru pentru a-si castiga existenta.

In perioada interbelica, redeschiderea uzinei si dezvoltarea ei fac, ca din nou, sa pulseze viata in acest culoar al Bistrei, astfel ca in anul 1948 numarul populatiei atinge cifra de 3979 de suflete. Din acest numar 2442 erau romani, 1108 germani, 362 maghiari, 2 cehi, 24 slovaci, 3 sarbi, 11 rusi si 27 italieni.

Din 1948 si pana la recensamantul din 1956, numarul populatiei a crescut aproape dublu, insumand cifra de 6088 locuitori. Din acestia 4073 erau romani, 1268 germani, 580 maghiari, 12 cehi, 36 slovaci, 12 sarbi, 25 rusi, 32 italieni si 42 evrei. Din numarul total de 6088 de suflete, de sex masculin erau 3310, iar de sex feminin 2778, majoritatea fiind populatie activa.

Din anul 1956 populatia se mareste ca numar necontenit, astfel ca la recensamantul din 1966, sunt inregistrati 8584 locuitori. Cauza cresterii numarului de populatie in Otelu Rosu era determinat in mod categoric de dezvoltarea pe care a luat-o industria siderurgica din aceasta localitate care, necesitand brate de munca calificate si necalificate, a atras un numar mare de muncitori, veniti in special din Oltenia. Majoritatea celor veniti s-au stabilit in oras, unii reusind sa-si construiasca chiar case de locuit. La recensamantul din 1985, orasul avea 14910 locuitori. Dupa Revolutie, prin declinul uzinei si plecarea a numerosi locuitori in strainatate, numarul populatiei a scazut usor.

Daca longevitatea medie a populatiei in anul 1933 a fost de 38 ani, in prezent este de peste 68 ani. Se observa ca longevitatea medie este in continua crestere ca o consecinta directa a imbunatatirii nivelului de trai a populatiei si a asigurarii unei tot mai bune asistente medicale.

Invatamant:

Dupa desfiintarea scolii germane primare, unitate de invatamant ce a functionat in Ferdinandsberg (Nandorhegy) ca scoala primara si inchisa in anul 1909, s-a infiintat in acelasi an Scoala cu clasele I – VIII nr.1 in cladirea ce gazduieste actualmente cursurile claselor I – IV, numita pe vremea aceea “vila”.

1927 – Sustinuta financiar de “Uzina Ferdinand” se infinteaza o scoala de ucenici cu 3 ani de scolarizare;
1937 – Ia fiinta Scoala profesionala a uzinelor locale;
1941 – 1943 Datorita cresterii numarului de locuitori din zona, cladirea Scolii din Ferdinand primeste inca un etaj, ajungand sa numere sapte sali de clasa;
1945 – Clasele V-VII au fost transformate in clase de gimnaziu;
1953 – Liceul debuteaza cu doua clase a VIII-a , cursuri de zi si seral avand denumirea de “Scoala Medie de 10 Ani”;
1956 – Prima promotie de absolventi ai scoalii medii de 10 ani;
1960 – Prima promotie de absolventi din invatamantu de 11 ani;
1965 – Scoala este redenumita ca “Liceul de cultura generala”;
1969 – Prima promotie de absolventi a liceului de 12 ani;
1973 – Noua denumire a liceului este “Liceul industrial metalurgic”;
1978 – Prima promotie de absolventi din liceul industrial;
1990 – Reinfintarea claselor cu profil teoretic;
2000 – Incepand cu toamna acestui an in cadrul scolii fiinteaza si invatamantul primar gimnazial.

Etnii:

Dupa nationalitate aici traiesc in deplina armonie, alaturi de populatia romaneasca majoritara, maghiari, germani, italieni, slovaci, romi, ucraineni, turci, evrei, sarbi. Principalele componente etnice ale populatiei sunt constituite de etniile:

Romani : 86 %
Maghiari : 5 %
Germani : 6 %
alte nationalitati sau etnii : 3 %.

Procentul religios al populatiei este repartizata astfel:

Conform confesiunilor religioase exista locuitori de credinta ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, baptista, penticostala, reformata, adventista, martorii lui Iehova etc.

Ortodoxa : 76 %
Romano – Catolica : 13 %
Baptista : 3 %
Penticostala : 3 %.