Si tata a fost spion…

Toti stim ca uneori si caii se impusca numai ca astazi am aflat ca tata a fost spion, da spion si cu acte in regula asa cum scrie la carte ori cum e nevoie pentru ca o cere inspectoratul teritorial de munca.

Cand credeam si eu ca tot omul ca nicio campanie electorala nu ne mai poate surprinde iata ca acum sunt pur si simplu socat, motiv pentru care ma amestec intr-un domeniu pe care trebuie sa recunosc il cunosc destul de putin. Nici cartile politiste nu-mi plac, sa nu mai zic de filme. Una peste alta trebuie sa puna cineva si punctul pe “i” atata timp cat Robert Turcescu ne spune ca este si a fost spion de cativa ani incoace.

Bun, spion, spion numai ca domnul spion trebuia sa faca el ceva acolo pentru a incasa banii de remuneratie, altfel daca se dau bani si nu trebuie sa faci nimic maine dimineata sunt primul la usa cate unui minister sa ma faca si pe mine spion, macar adjunct.

In alta ordine de idei trebuie musai sa retinem ca spionajul e o arta. Cei ce il executa pot foarte bine sa fie actori, sunt capabili sa joace tot felul de roluri pentru ca arta spionajului e complexa chiar daca are numai doua aspecte importante. O parte incearca tot timpul sa fure cate ceva iar partea adversa face pe draku’ ghem sa-i pocneasca peste degete pe ceilalti.

La un moment dat, in marturisirile sale, Robert Turcescu vorbeste du judecata. Nu se refera la aceia divina pentru ca de acolo nu scapam niciunul. Fostul jurnalist, deja ii putem spune asa o data ce ne-a anuntat ca se retrage, aproape cere o judecata, in emisiunea de televiziune parea atat de speriat incat aproape cerea sa fie judecat numai sa se termine o data si o data cu necazurile lui.

– A fost spion, bine… Sa fie sanatos, dar ca spion oare ce a facut Robert Turcescu, cu ce s-a ocupat domnia sa atata timp cat il vedeam aproape zilnic la televizor?

Robert Turcescu a fost redactor de televiziune si cu exceptia verilor in care aproape orice om isi face concediul unde ii trece prin cap daca are bani sua acasa “la mama” daca n-a ajuns prea bogat. Prin urmare ce a facut Turcescu ca spion timp de 4 ani?

Servicile de spionaj se caznesc cat e ziua de lunga sa fure informatii, tehnologii ori alte chestii interesante pe care le au in dotare anumite tari iar cei ce se ocupa de contraspionaj incearca, tot cat e ziua de lunga, sa le puna bete in roate primilor, spionilor.

– Acest lucru esteo treaba meritorie pentru orice cetatean, inrolat sau nu, numai ca ce mama conspiratiei putea face Turcescu din studiourile unei televiziuni, fie aceasta si “B1”?

Toti l-am vazut la televizor 10 luni dintr-un an iar cum de pe acolo nu stiu ce putea el sa afle despre secretele vreunui adversar, nici macar cum se face o pusca amarata… Ma gandesc eu ca Turcescu putea sa fie undeva prin departamentele de contraspionaj, adica aia ce-i impiedica pe spionii reali sa afle vreo chestie draguta de la noi.

Dar daca totul este o minciuna, un teatru ieftin scornit si jucat pentru a-l prinde cu cioara vopsita pe Ilie Sarbu atata timp cat acesta e socrul prezidentiabilului Victor Ponta si cu care, de altfel, s-a certat tot la televiziunea “B1”, in direct si cam din aceleasi motive?

Intr-o lume in care Rusia isi apara cu arma in mana interesele si spatiul vital, intr-o lume in care americanii fac pe dracu’ ghem sa reduca din sfera de influenta ruseasca, sunt lesne de dedus scopurile lui Robert Turcescu. Micutul jurnalist bucurestean, asta s-a dovedit a fi dupa CNP-ul ce-i aparare in livretul militar, nu face altceva decat sa-i serveasca pe americani, via Cotroceni, sa ne toarne in cap gogosile cu democratia.

Daca Robert Turcescu a fost ofiter acoperit, un fel de spion carevasazica, nu a fost decat o unealta, o oglinda menita sa fixeze in mintea romanilor ideile unei ideologii capitaliste.

Intr-un astfel de mod cred ca poate fi evaluata activitatea lui Rober Turcescu, nu spun ca democratia e gresita sau ca apartine unei lumi a “railor”. Fara sa simt nevoia de a ma transforma in spion incerc sa gasesc un raspuns gandindu-ma pentru ce este nevoie de un ofiter platit pentru a ne inocula ideea democratiei atata timp cat personal o consider singura solutie pentru contemporaneitate?

© Matei DONEA – 25 Septembrie 2014