Parerea ta conteaza, scrie-ne !
Cu biciul in mana si zambetul pe fata, Rusia propune alipirea Republicii Moldova la Romania, visul unionist riscand sa devina cosmarul apocaliptic al Europei si chiar al Statelor Unite.
Realegerea lui Vladimir Putin ca presedinte al Rusiei, poate aduce pentru Romania o schimbare dramatica a viitorului sau. Fostul si actualul presedinte rus, nici n-a apucat bine sa reintre in Kremlin, ca a si decis o schimbare in politica internationala moscovita, devenind mai agresiva dar si mai diplomatica.
Faptul ca “Marele frate” din rasarit nu accepta planurile de securitate sustinute de Statele Unite si tarile NATO nu este o surpriza, neasteptata a devenit modalitatea prin care Rusia incearca sa contracareze sistemul de aparare impotriva rachetelor balistice, asa cum va fi viitoarea baza americana de la Deveselu (vezi: “Baconschi a semnat, ce ne aduce asta ?…”, CLICK AICI…).
Vice prim-ministrul Dmitri Rogozin, fost ambasador la NATO si un apropiat al presedintelului rus Vladimir Putin, a fost imputernicit sa rezolve situatia Republicii Moldova, conflictul ce dureaza de doua decenii in zona transnistreana.
Intr-o traducere pragmatica, dorintele rusiei suna cam in felul urmator: “Cautati putina liniste si securitate la granite ? Pentru noi este OK ! Romania poate sa realizeze unirea cu Basarabia daca Transnistria intra in componenta Federatiei Ruse, dupa cum au decis locuitorii nistreni intr-un referendum.”
Inainte sa ne imbracam de sarbatoare si sa deschidem sticlele de sampanie, trebuie sa vedem ce inseamna acest lucru, care sunt costurile si mai ales riscurile unei astfel de oferte “generoase” venite de la Kremlin.
Moscova, prin vocea reprezentantului sau, nu lasa motiv de indoiala atunci cand spune, cu substantiv si predicat, intr-un volum de memorii al lui Dimitri Rogozin. In 1992 m-am implicat direct in conflictul Transnistrean dupa o vizita la Thighina, an in care am recrutat voluntari rusi si ucrainieni pentru ai angaja impotriva Chisinaului, in zona Dubasari – Rabnita. Mercenarii respectivi, dupa cate mentiona acelasi Dimitri Rogozin, fiind cei ce s-au opus cohortelor invadatoare de fascisti romani si moldoveni. Toate acestea fiind primele confirmari oficiale ale implicarii Rusiei prin Armata a 14-a condusa de generalul rus Alexandr Lebed.
Ce obtine Federatia Rusa atunci cand face o astfel de propunere ? Liderii de la Kremlin au spus raspicat ca nu accepta scutul anti-racheta din care va face parte si baza de la Deveselu, judetul Olt, iar pentru a-l contracara este dispusa la o noua cursa a inarmarii.
La summit-ul pentru securitate nucleara, desfasurat la sfarsitul lunii martie 2012 in Coreea de Sud, Barack Obama si-a expus viziunea de securitate internationala si a fost surprins chiar intr-o discutie cu Dimitri Medvedev, dialog in care solicita rusiei o marja de manevra pana dupa alegerile prezidentiale din Statele Unite.
Rusia ofera Basarabia Romaniei si pe langa zona transnistreana va cere, cel mai probabil, renuntarea la scutul anti-racheta din Europa. Spre acest deznodamant ne putem gandi atunci cand politica americana, surprinsa la Seul, se dovedeste duplicitara.
Statele Unite, aflata in plina criza economica, nu isi poate permite o confruntare cu Federatia Rusa ! Indiscutabil raspunsul la aceasta intrebare este negativ si cel mai probabil niciun stat NATO nu are resurse pentru cresterea cheltuielilor militare, implicit vor accepta o serie de concesii economice sau chiar teritoriale in favoarea Moscovei.
In afara unei colaborari cu Rusia la un scut anti-racheta comun, din fericire pentru securitatea europeana, exista alternative viabile. In primul rand Romania are o parte din teritoriu limitrof Marii Negre si de aici rezulta posibilitatea dislocarii in zona a unei nave militare din clasa crucisatoarelor Ticonderoga, dotate cu sistemul AEGIS de interceptare a rachetelor balistice. O astfel de nava, cel putin teoretic, are aceleasi capabilitati ca baza de la Deveselu, putand lupta impotriva a 20 de tinte fata de baza terestra preconizata pentru infintare si care va dispune de 24 de de lansari simultane. Pentru aceasta posibila alternativa ne indeamna sa credem chiar actualul sistem anti-racheta si care include prezenta unor astfel de nave stationate undeva in Marea Mediterana.
Daca oferta ruseasca, adresata prin vocea lui Dimitri Rogozin, este una serioasa, Bucurestiul trebuie sa analizeze consecintele probabile ale unei actiuni unioniste. Amiabila sau cu substrat revenirea Basarabiei alaturi de Romania nu poate fi facuta fara urmari economice, cele politico-militare putand transforma deceniile viitoare intr-un cosmar.