Parerea ta conteaza, scrie-ne !
Cu toate ca opozitia se afla pe pozitii dominante in judetul Constanta, fieful mascaricilor din administratia locala romaneasca, referendumul nu a insemnat decat un exercitiu inutil pe bani de la buget si o disputa ramasa sa fie transata in justitie.
Referendumul la care constantenii a trebuit sa spuna daca vor sau nu desfiintarea judetului a costat bugetul local doua milioane de lei, a fost contestat de prefect si s-a intemeiat exclusiv pe declaratii la nivel inalt -ale presedintelui, premierului – privind reorganizarea administrativa.
Referendumul local a generat controverse aprinse intre seful Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu (PSD) si prefectul judetului, Claudiu Palaz, care a contestat actiunea inclusiv in instanta, dar fara castig de cauza.
• Ce spune presedintele Comisiei juridice a Senatului despre referendum
Presedintele Comisiei juridice a Senatului, Toni Grebla a declarat, duminica, pentru MEDIAFAX, ca referendumul de la Constanta “nu are o forta juridica obligatorie, ci este o testare a populatiei fata de o masura nepregatita a puterii”. Senatorul PSD a mai spus ca “guvernul s-a grabit sa lanseze problema regionalizarii si unele autoritati au simtit nevoia sa consulte populatia” si ca utilitatea unei asemenea consultari consta in faptul ca este “un semnal de alarma mult mai puternic”. “E normal sa existe si un astfel de barometru. Pana la urma, nu Traian Basescu si Marko Bela hotarasc singuri in aceasta tara. Referendumul este si un argument vis a vis de aceasta masura anuntata intempestiv”, a mai declarat Grebla.
• Ce inseamna neparticiparea la acest scrutin
La randul sau, presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, sustine ca rezultatul acestui referendum, in cazul in care va fi validat, va fi folosit in toate instantele din tara si din Europa pentru a nu se desfiinta judetul Constanta.
Nicusor Constantinescu a avertizat, in ziua votului, ca neparticiparea la acest scrutin inseamna desfiintarea judetului. “Acest vot reprezinta viitorul nostru si al copiilor nostri. Neparticiparea la vot inseamna, din pacate, desfiintarea judetului Constanta. Votul de astazi va fi un puternic semnal pozitiv ca noi, cetatenii judetului Constanta, inca existam, chiar daca trecem prin atatea greutati. Cred ca trebuie sa se tina cont de votul cetatenilor judetului Constanta. Acesta este semnalul pe care trebuie sa-l dam noi astazi, constantenii”, afirma Constantinescu.
• Prezenta la vot pana la ora 18:00
Pentru ca referendumul sa fie validat este nevoie ca jumatate plus unu din numarul total al alegatorilor sa voteze. Prezenta la vot era, potrivit numaratorii paralele a PSD, la ora 18.00, la nivelul judetului Constanta, fara municipiul Constanta, de 38,23 la suta. Printre localitatile care au depasit procentul de 50 la suta plus 1 se afla Gradina – 62,03 la suta, Fantanele – 61,19 la suta, Deleni – 60,65 la suta, Silistea 52,88 la suta, iar Techirghiol, Cumpana si Topraisar sunt 49 la suta prezenta la vot.
• Lidei locali ai PDL sustin ca se incearca fraudarea referendumului
Rezultatele privind prezenta la vot sunt insã contestate de liderii locali ai PDL, care sustin ca se incearca fraudarea referendumului, pentru ca prezenta la vot sa fie de 50 la suta plus 1, astfel incat acesta sa poata fi validat.
Prezenta la vot se centralizeaza doar de catre reprezentantii PSD, partid din care provine Nicusor Constantinescu, presedintele Consiliului Judetean. Reprezentantii Directiei de Statistica din Constanta, care ar fi trebuit sa numere voturile, lipsesc, astfel incat acest referendum nu va avea un rezultat oficial.
Purtatorul de cuvant al Biroului Electoral de Circumscriptie Judetean Constanta, Laurentiu Marin, a declarat ca pana in urma cu doua zile a existat o colaborare foarte buna cu cei de la Statistica, dar ca incepand de incepand de sambata acestia nu au mai putut fi contactati.
• Referendumul are loc in baza unei decizii a CJ, adoptata in 22 iunie, intr-o sedinta extraordinara, doar cu votul consilierilor PSD si PNL
Decizia a fost luata dupa ce reprezentantii PDL si presedintele Traian Basescu au lansat tema reorganizarii administrative a tarii, varianta adusa in discutie fiind trecerea de la 41 de la opt judete. Unul dintre judete ar urma, paradoxal, sa aiba capitala la Constanta, dupa cum anunta, in 22 iunie, secretarul general al PDL, deputatul Ioan Oltean.
Dupa lansarea acestei variante, USL si-a chemat presedintii de consilii judetene sa adopte hotarari prin care oamenii sa fie chemati la vot si sa spuna daca vor sau nu sa li se desfiinteze judetul. “Prin declaratiile presedintelui Romaniei si ale premierului Emil Boc referitoare la desfiintarea celor 41 de judete si infiintarea celor opt judete mamut s-au creat premisele aparitiei unor probleme de interes deosebit pentru locuitorii judetelor actuale ale Romaniei si implicit pentru cei ai judetului Constanta. Astfel, desfiintarea judetului Constanta ar avea loc fara o consultare prealabila a cetatenilor judetului nostru prin care acestia sa-si dea acordul cu privire la aceasta desfiintare, incalcandu-se astfel legea. Mai mult decat atat, se afla in dezbatere in Parlamentul Romaniei proiectele de lege nr. PL-X 38/2010 depus de UDMR privind modificarea si completarea Legii 315/2004, privind dezvoltarea regionala in Romania, modificata si completata, precum si proiectul PDL si al presedintelui Romaniei privind reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei si judetelor tarii, si care, conform declaratiilor acestuia din data de 21 iunie 2010, se afla la Guvernul Romaniei si in comisiile de specialitate ale Parlamentului”, se arata in expunerea de motive din proiectul de hotarare al CJ Constanta privind organizarea referendumului.
Initiatorii acestei hotarari mai spun, in expunerea de motive, ca este vorba despre o situatie de maxima urgenta: “Avand in vedere graba in care presedintele Romaniei, Guvernul Romaniei si coalitia de guvernare doreste si promoveaza reforma administrativ-teritoriala ce vizeaza inclusiv judetul Constanta, ne aflam in fata unei sedinte deosebite determinata de existenta unei situatii de maxima urgenta pentru cetatenii judetului judetului Constanta”.
• Prefectul judetului Constanta, Claudiu Palaz, a atacat in instanta hotararea CJ
O zi mai tarziu, prefectul judetului Constanta, Claudiu Palaz, a atacat in instanta hotararea CJ, motivand ca aceasta a fost votata intr-o sedinta extraordinara care nu putea fi convocata pentru un asemenea motiv si ca tema respectiva este de interes national, si nu local, iar CJ nu putea convoca o sedinta extraordinara pe acest subiect deoarece nu este prevazut in lege.
In luna iulie, Tribunalul Constanta a respins actiunea Prefecturii de anulare a hotararii Consiliului Judetean care prevedea organizarea referendumului privind desfiintarea unitatii administrativ-teritoriale a judetului Constanta. Reprezentantii Prefecturii Constanta au atacat hotararea respectiva cu recurs, care a fost respins de Curtea de Apel Constanta.
Astfel, data referendumului a fost stabilita pentru 6 noiembrie, in prima duminica de la trecerea a 20 de zile de la decizia definitiva a instantei.
Prefectul de Constanta, Claudiu Palaz, a continuat insa sa conteste actiunea si sa il acuze pe presedintele CJ, Nicusor Constantinescu, ca incalca legea.
Palaz sustine ca dupa incheierea referendumului va face o plangere penala impotriva lui Nicusor Constantinescu pentru abuz in serviciu si va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii in cazul presedintelui Biroului Electoral de Circumscriptie Judetean Constanta, judecator Claudia Bojin, care ar fi luat hotarari neconforme cu legea. “Nu contest referendumul ca forma de manifestare si referendumul care se desfasoara duminica. Contest modul in care se organizeaza acesta, este ilegal pentru ca presedintele Consiliului Judetean s-a substituit in totalitate atributiilor prefectului”, spune prefectul judetului Constanta. Potrivit lui Claudiu Palaz, printre hotararile luate de Consiliul Judetean si care apartineau prefectului se afla delimitarea sectiilor de votare, confectionarea stampilelor si a buletinelor de vot.
La randul lui, Nicusor Constantinescu il acuza pe prefect ca el este cel care incalca legea: nu a informat Departamentul pentru Administratie Publica Locala din cadrul MAI in termen de 24 de ore de la primirea hotararii CJ prin care se stabileste organizarea referendumului, nu a comunicat in termen de 48 de ore de la stabilirea datei referendumului lista cu alti juristi decat judecatori si procurori din care sa fie desemnati prin tragere la sorti presedintii sectiilor de votare, nu a vegheat la respectarea termenelor pentru realizarea activitatilor prevazute in Legea referendumului si ca nu a raspuns cererilor de indeplinire a obligatiilor formulate de catre Biroul Electoral de Circumscriptie Judeteana Constanta.
• Cat a costat organizarea acestui referendum
Pentru organizarea acestui referendum, CJ Constanta, care are un buget total de 493 de milioane de lei, a cheltuit doua milioane de lei, bani din care au fost realizate buletinele de vot, stampilele, afisele pentru promovarea referendumului si vor fi platiti membrii sectiilor de votare. Bugetul total al Consiliului Judetean Constanta se ridica la 493 de milioane de lei.
Pe listele electorale se afla 632.776 de persoane care au la dispozitie 515 sectii de votare. Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului prevede, in articolul 2, ca cetatenii isi pot exprima parerea in cadrul referendumului cu privire la revizuirea Constitutiei, demiterea presedintelui Romaniei, probleme de interes national. Totodata, se poate organiza si desfasura si referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitatile administrativ-teritoriale.
• Tot duminica, 6 noiembrie, ar fi urmat sa aiba loc referendum si in judetul Vrancea
Consiliul Judetean Vrancea a fost, de altfel, prima administratie care a obtinut castig de cauza in instanta cu privire la organizarea referendumului pe tema desfiintarii judetului.
Presedintele Consiliul Judetean Vrancea, Marian Oprisan, spunea ca pentru organizarea referendumului vor fi alocati 600.000 de lei. Seful CJ Vrancea anunta, insa, in aceasta saptamana, ca organizarea referendumului privind desfiintarea unitatii administrativ-teritoriale a judetului Vrancea depinde de raspunsul pe care il va da Guvernul, el cerand premierului Emil Boc sa ii comunice daca exista o initiativa legislativa vizand reorganizarea. Oprisan spunea ca a trimis, in 19 octombrie, o adresa premierului Emil Boc prin care i-a solicitat sa ii comunice daca exista o initiativa legislativa privind reorganizarea administrativ-teritoriala a judetului Vrancea sau modificarea limitelor teritorial-administrative ale acestuia.
Marian Oprisan si-a motivat demersul prin faptul ca nu doreste sa declanseze “o actiune cu implicatii materiale, umane si financiare importante fara a se dovedi urgenta acesteia” si ca referendumul poate fi facut oricand daca Guvernul va repune in discutie tema comasarii judetelor si infiintarii unor regiuni. “Am trimis o adresa primului-ministru Emil Boc prin care i-am cerut sa ne spuna daca exista vreo initiativa legislativa care vizeaza reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii si implicit desfiintarea judetului Vrancea. Daca nu exista o astfel de initiativa, atunci nu are rost sa cheltuim resurse materiale si financiare pentru organizarea unui referendum care nu ar avea obiect. Desi am trimis aceasta adresa din 19 octombrie, pana in prezent nu am primit niciun raspuns”, declara, miercuri, Marian Oprisan, fara ca de atunci sa mai existe vreun anunt al reprezentantilor CJ Vrancea despre referendum. Cert este insa ca duminica nu a fost referendum in Vrancea.
Potrivit articolului 13 din Legea 3/2000, problemele de interes deosebit din unitatile administrativ-teritoriale si subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, in conditiile prezentei legi, aprobarii locuitorilor, prin referendum local.
Referendumul local se poate organiza in toate satele si localitatile componente ale comunei sau orasului ori numai in unele dintre acestea. In cazul referendumului la nivel judetean, acesta se poate desfasura in toate comunele si orasele din judet ori numai in unele dintre acestea, care sunt direct interesate.
Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraselor si judetelor se inainteaza Parlamentului spre adoptare numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. In acest caz organizarea referendumului este obligatorie. Articolul 14 al aceleiasi legi prevede ca problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judetene, dupa caz, la propunerea primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean.
Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin “DA” sau “NU” asupra problemei supuse referendumului, decizand cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale. respective. Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale.
Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea referendumului se suporta din bugetul comunei, orasului sau judetului, dupa caz, pentru referendumul organizat la nivel local, potrivit articolului 61 a legii care reglementeaza referendumul.
SURSA: Mediafax