Parerea ta conteaza, scrie-ne !
Dupa o reuniunea de duminica a guvernului de la Teheran si speriati de noile sanctiuni pe care urmeaza sa le adoptate Uniunea Europeana, Iran-ul ameninta inca o data cu blocarea exporturilor sale de hidrocarburi catre tarile europene.
Dupa cum sustine Rostam Qasemi, ministrul petrolului din Iran, guvernul islamic a decis sa suspende in viitorul apropiat furnizarea de petrol brut catre tarile UE, urmand ca disponibilul de 20 de procente din productia de petrol sa ajunga spre alte piete decat statele europene, masura fiind o replica dupa ce UE a decis sa interzica importurile din respectiva sursa si sa blocheze toate fondurile pe care le are Banca Centrala iraniana pe teritoriul uniunii. Noile masuri fiind o presiune suplimentara, din cate declara Catherine Ashton, prin care se doreste ca Teheran-ul sa revina la masa negocierilor privitoare la proiectul sau nuclear.
Nu pot sa ma abtin si sa nu zambesc la stupizenia absoluta a unei astfel de afirmatii. Iran-ul, se afla intr-o situatie economica disperata, afectata intr-un mod grav de alte embargouri internationale ce opresc exporturile spre aceasta tara lipsita deja de alimente si materii prime, subzistenta populatiei iraniene facandu-se pe baza “pietei negre” extrem de infloritoare si nu pe productia interna a unor astfel de produse.
Mai mult de atat, nimeni din guvernul islamic de la Teheran nu precizeaza ce se intampla cu petrolul pe care Iran-ul il furnizeaza acum europenilor. In ultimii ani, datorita sanctiunilor internationale, aproape toate exporturile spre UE se fac intr-o singura tara, Grecia, iar aceste furnizari au ca justificare criza in care se afla statul elen, incapabil sa achizitioneze tot petrolul necesar de pe piata specifica. In privinta disponibilului petrolier pe care il va avea de acum inainte guvernul islamist, este usor de banuit ca el va lua drumul Chinei, stat ce nu respecta tratatele internationale decat atunci cand are beneficiu.
Sanctiunile pe care UE urmeaza sa le aplice in mod suplimentar Iranului vin in mod justificat pentru a-l determina pe Mahmoud Ahmadinejad sa renunte la programul nuclear in baza caruia urmeaza sa obtina armament atomic in unu sau doi ani de acum inainte.
In urma deciziei de la Teheran,
Ahmad Qalebani, reprezentantul companiei nationale de petrol (NIOC) a spus ca va apare un important deficit pe piata in urma caruia pretul petrolului va urca cu peste 50 de procente, urmand sa ajunga la aproximativ 150 dolari, barilul. Intr-un mod optimist, din cate declara reprezentantul companiei iraniene, comunitatea internationala va suferi socuri date de absenta petrolului de pe piata.
Fara indoiala, insa, toate aceste declaratii belicoase venite din zona nu reprezinta pentru nimeni o sursa de tensiune, pentru o crestere atat de mare a pretului la petrol ar insemna ca islamistii sa detina o cota de jumatate sau mai mult din productia totala a lumii, ceea ce nu este decat o alta fantasmagorie ce poarta amprenta liderului de la Teheran.
Cu siguranta, insa, altfel vor sta lucrurile daca tensiunea politica si economica din zona golfului va ajunge sa atinga nivelele unui conflict militar. O situatie plauzibila data fiind concentrarea aero-navala din stramtoarea Ormuz (Hormuz) si amenintarile iresponsabile ale Teheranului la adresa tranzitului naval pe care se bazeaza comertul international de petrol. Aceste ultime elemente pot, intr-adevar, sa conduca la o crestere exploziva a pretului petrolului iar daca Iran-ul si-ar duce la indeplinire amenintarile de blocada in Golful Persic, putand sa conduca la preturi cu mult mai mari decat cei 150 dolari pe baril de care vorbesc politrucii lui Ahmadinejad.
Din fericire pentru lumea rationala, cresterea preconizata a pretului petrolului pe piata internationala, nu ar fi deca de scurta durata, terminarea acesteia insemnand si prabusirea islamista din Iran.