Noi stim mai bine…

Domnule “Benny Benny”, uite ce am gasit pe net, sa vezi ca “dusmanul de clasa”, PDL-ul care va sa zica, in realitate e un bun amic al celor din USL… Citeste si iarasi invata !

………………………………………………………………………………………………….

PDL: partid platit de pocaiţi, sponsorizat de Reich (I)

Postat la: 06.11.2012 Scris de: Voichiţa Raşcanu , Ruana Ceausescu, Luciana Pop

Partidul Democrat Liberal este finantat ilegal de doua structuri: fundatiile germane ale Angelei Merkel si organizatiile religioase ale neoprotestantilor • ZIUA news va dezvaluie edificiul financiar prin care Traian Basescu a transformat si, mai apoi, a controlat institutiile statului de drept si viata politica a Romaniei in exterior • „Hanns Seidel” si „Konrad Adenauer” sunt cele doua fundatii prin care activitatile politice ale PDL au fost platite • Ambele fundatii sunt sustinute de Guvernul Angelei Merkel • 51 de lideri ai PDL au primit bani, sub diferite forme, de la neoprotestanti • Presedintele PDL, Vasile Blaga, a fost in pelerinaj la Biserica Penticostala Philadelphia Romanian Church din SUA, pe banii lor • Ministerele Justitiei, Internelor, Sanatatii si Muncii au fost restructurate, transformate si indoctrinate prin banii dati direct de Angela Merkel • Intregul sistem creat din banii nemtilor si ai pocaitilor vizeaza distrugerea institutiilor romanesti si accesul in Parlament al sustinatorilor neoprotestantilor

Dupa ce in numarul precedent al ziarului am aratat relatiile dintre Mihail Neamtu, Mihai Razvan Ungureanu si penticostali, ZIUA news continua serialul cu o radiografie a sistemului politic democrat in Romania. Initiat in urma cu mai bine de 12 ani, de organizatiile occidentale care purtau un interes economic si social, procesul de devenire al Partidului Democrat Liberal a fost si este semanat de mijloacele financiare manipulative ale Guvernului de la Berlin si interesele neocrestine.

ZIUA news va prezinta lista liderilor PDL care au primit bani sub diferite forme de la pocaiti, precum si infrastructura creata de Partidul Popular European, atat in Romania, cat si in Estul Europei, pentru subjugarea intereselor nationale in fata celor europene.

Noul Reich, alimentat financiar prin doua fundatii germane, s-a extins de-a lungul Europei, inrobind institutiile nationale intereselor de partid, manipuland opinia publica si transformand contributiile europene in daruri portocalii, cu destinatari inregimentati politic.

Cu toate ca reprezinta o infractiune la Legea partidelor politice, organizatiile straine au stimulat financiar puternic partidul lui Basescu si politica democrata in Romania, initiind apoi scenarii pseudopolitice de lupta pentru apararea democratiei, in scopul anihilarii socialistilor aflati, in prezent, in aproape toata Europa, in opozitie. ZIUA news atrage atentia tuturor institutiilor democratice din Romania si nu numai, pentru a stopa amestecul politicului in institutiile vitale ale statului de drept.

In numarul trecut, v-am prezentat modul in care fostul premier Mihai Razvan Ungureanu şi legionarul Mihail Neamţu se folosesc de banii pocaiţilor pentru a ajunge in Parlament. In continuare, ZIUA news va arata o schema incredibila, care demonstreaza ca cei mai multi dintre membrii de baza ai PDL sunt conectaţi la banii şi relaţiile neoprotestanţilor. Sumele de bani şi puterea de a influenţa luarea unor decizii, atat in interiorul PDL-ului, cat mai ales in afara lui, le sunt date parlamentarilor penticostali sau celor care aspira la statutul de parlamentar, de organizaţiile neoprotestante puternice din SUA. Intregul PDL este impanzit de neoprotestanţi care se folosesc de aceasta confesiune pentru a accede la funcţii, la bani, la influenţa.

Deşi sunt extrem de puţini oamenii politici care recunosc deschis apartenenţa lor la neoprotestantism, temandu-se ca, intr-o ţara majoritar ortodoxa, acest lucru i-ar prejudicia la vot, ZIUA news va arata legaturile mai marilor PDL cu diverse culte neoprotestante, dar şi beneficiile pe care oamenii politici le-au obţinut de pe urma acestei apartenenţe ţinute secreta.

In urma alegerilor din 2008, au fost votaţi doar şapte parlamentari evanghelici, baptişti şi penticostali, toţi facand parte din Partidul Democrat Liberal: Lucian Riviş Tipei (Arad), Nicolae Jolţa (Bihor), Orest Onofrei (Suceava), Mircea Lubanovici (Diaspora), Gheorghe David (Timiş) Marius Dugulescu (Timiş) si Iosif Veniamin Blaga (Hunedoara). Realitatea insa a fost alta.

Nucleul neoprotestanţilor din PDL incepe cu fostul premier Emil Boc, care este penticostal, la fel ca si fostul primar de Cluj-Napoca, Sorin Apostu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tise, deputatul Daniel Buda, fostul presedinte al Consiliului Judetean Bihor, Radu Tirle. Deputatul Lucian Tipei este chiar fiul pastorului Pavel Tipei, seful Cultului Penticostal din Romania, prieten la catarama cu primarul Aradului, Gheorghe Falca, şi acesta, dar şi socrul sau, Gheorghe Seculici, fiind apropiaţi de penticostali.

Emil Boc a negat ca este penticostal, insa a omis un detaliu: cei 300.000 de dolari luaţi de la pocaiţi. Conform Primariei Cluj-Napoca, „Emil Boc a salutat finalizarea, la 8 octombrie a.c., a demersurilor comunitatii romane penticostale din zona Chicago, inclusiv a Bisericii Philadelphia, legate de colectarea unor importante fonduri (aproximativ 300.000 USD) destinate indepartarii efectelor inundatiilor din Romania, urmand ca aceasta suma sa fie direcţionata, prin intermediul Ministerului Administratiei si Internelor, sustinerii proiectelor de refacere a zonelor afectate de calamitati”.

Anghel Florin Serghei,William Branza,Daniel Buda,Marius Dugulescu,Alin Popoviciu,Lucian Riviş-Tipei,Badea Riceard, penticostali PDL-işti, au propus, in preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, proiectul de lege pentru stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserica in domeniul asistenţei sociale, adoptat in luna decembrie a acelui an, de Camera Deputaţilor. Concret, proiectul prevedea ca toate bisericile din Romania, inclusiv cea penticostala, sa primeasca ajutor de la stat.

Vasile Blaga a facut, la inceputul lui 2010, o vizita in Atlanta, Georgia, fiind insoţit de pastorul Paul Negruţ, de la Biserica Baptista „Emanuel” din Oradea. Nici Ambasada Romaniei din SUA, nici consulul onorific al Romaniei din Atlanta, nu au fost instiinţaţi de aceasta acţiune, afirmandu-se ca vizita lui Blaga, pe atunci ministru de Interne, a fost ferita de ochii curioşilor. Penticostalii romani care frecventau Philadelphia Romanian Church au ştiut din timp de aceasta vizita, fiind invitaţi sa participe la intalnirea cu liderul PDL. Ortodocşii romani au fost deranjaţi de hotararea fostului ministru de Interne. Parintele ieromonah DR. Chesarie Bertea a cerut explicaţii reprezentanţilor Ambasadei Romane. Daca prima reacţie a acestora a fost de a nega zvonurile, la cateva saptamani un funcţionar al Ambasadei i-a confirmat preotului vizita lui Blaga in Atlanta.

Mircea Lubanovici, penticostal de seama, a fost ales deputat in circumscripţia electorala nr. 43 Diaspora, colegiul uninominal nr. 3, fiind şi membru supleant al Delegaţiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara a NATO. La 27 de ani, Mircea Lubanovici a emigrat, impreuna cu soţia sa, in SUA, mai exact in Chicago, unde a absolvit „Harry Truman Community College”. In calitatea sa de deputat de Diaspora, Lubanovici a organizat conferinţe şi simpozioane in comunitatea romana penticostala, inclusiv şi-a introdus electoratului colegii politicieni, cum ar fi penticostalul Radu Ţarle, senator de Bihor, deputatul de Caraş-Severin, tot penticostal, Valentin Boşneag şi Ioan Moldovean, neoprotestantul preşedinte al Alianţei Evanghelice Romane. Toţi cei menţionaţi mai sus, inclusiv şeful Consulatului General al Romaniei din Los Angeles, Catalin Ghenea, au participat, in Arizona, la o serie de conferinţe sponsorizate de Biserica Baptista „Happy Valley”. Romanii de alte confesiuni, care doreau sa stea de vorba cu consulul Catalin Ghenea erau nevoiţi sa plateasca „o taxa de intrare”, de 20 de dolari, pe care nu se oferea nicio chitanţa sau alt act.

William Branza, deputat PDL de Diaspora, a carui apartenenţa la cultul penticostal nu mai este o necunoscuta, se ocupa tot de problemele romanilor din afara. In plina campanie electorala pentru alegerile prezidenţiale, Branza a mers in Franţa, unde a participat la o intrunire a comunitaţii penticostale din Paris.

Danuţ Liga, de confesiune adventista, este un alt deputat democrat-liberal a carui relaţie de prietenie cu pastorul adventist Viorel Patrana a fost demonstrata. Acesta din urma a deţinut mai multe companii in SUA şi Marea Britanie, care au avut de caştigat din tombola „100% Adevarat”, desfaşurata la OTV.

Viorel-Riceard Badea, senator PDL, adept al cultului penticostal de peste Ocean, işi desfaşoara activitatea in circumscripţia electorala pentru romanii cu domiciliul in afara Romaniei, fiind şi secretar al Comisiei Romanilor de Pretutindeni, precum şi membru al Comisiei pentru politica externa.

Marius Dugulescu, preot baptist, fiul pastorului Petru Dugulescu, fost deputat de PNŢCD, a ajuns, prin sprijinul dat de PDL, in funcţia de deputat de Timiş. Totuşi, Dugulescu, vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minoritaţi naţionale, din Camera Deputaţilor, va participa la alegerile din 9 decembrie, in calitate de membru al PP-DD. Dugulescu este apropiat şi de democrat-liberalii Sever Voinescu şi Teodor Paleologu, aceştia participand la conferinţa „Valorile creştin-democrate, Valorile Europei Unite”, organizata de catre deputatul PDL Marius Dugulescu.

Daniel Negrea, deputat PDL şi penticostal, ocupa şi funcţia de consilier judeţean in Arad, dar, in perioada 2005-2009, a fost membru in Consiliul Europei, prezidat de Jose Manuel Barroso.

Cuzman Cionca, pastor, membru PDL, nu se sfieşte sa faca politica in biserica Penticostala in care predica. In preajma referendumului de demitere a preşedintelui, Cionca a pledat in favoarea lui Traian Basescu, transmiţandu-le enoriaşilor sai ca „Tot ceea ce s-a intamplat in Romania in ultima saptamana, noi, pastorii voştri, nu suntem de acord. Este uzurparea statului de drept (…) Nu suntem de acord nici cu atitudinea fraţilor noştri, care nu mai ştiu in ce partid sunt. Eu am fost pro şi inca sunt pro unei politici verticale, sanatoase. Noi suntem pro Constituţia. Sunt nişte gunoaie toţi, dar vrem ca legea sa fie respectata”. Folosind un limbaj necreştin, Cionca ii motiva pe penticostalii sai sa mearga la vot şi sa puna ştampila „impotriva uzurparii statului de drept”.

Vasile Ţanţaş, şeful cultului penticostal din zona Oaşului, a beneficiat de finanţari consistente din Statele Unite ale Americii. Ţinţaş a facut afaceri cu Ioan Oltean, Gheorghe Seculici şi Gheorghe Falca, toţi trei facand parte din culte neoprotestante. Oltean şi Falca i-au convins pe liderii judeţeni PDL din Satu Mare sa accepte candidatura unuia dintre fiii lui Ţanţaş, Samuel, fostul subprefect din Satu Mare, acest serviciu costandu-l 1,5 milioane de euro.

Traian Igaş, fost ministru de Interne, membru PDL, este adventist de ziua a şaptea, fiind şi cel care a incantat electoratul prin cantari de pe scenele organizate cu ocazia mitingurilor democrat-liberale. Igaş este şi membru in Comisia Romanilor de Pretutindeni, avand ca scop atragerea voturilor de la cei din diaspora.

Mircea Man, democrat-liberalul care a caştigat preşedinţia Consiliului Judeţean Baia Mare ajutat de Episcopia Ortodoxa, s-a sucit. Pentru alegerile din aceasta toamna, Man este susţinut de penticostalii din Maramureş, in schimbul unui imobil in care neoprotestanţii sa işi desfaşoare intrunirile.

Nicolae Bud, parlamentar PDL, a fost impreuna cu preşedintele Consiliului Judeţean Maramures, Mircea Man, secretarul PDL Maramureş, Gheorghe Marian, fostul subprefect al Maramureşului, Constantin Boloş, Fanica Pop, fostul candidat la Primaria din Baia Mare, Ioan Indre, fost democrat-liberal, primarul din Ulmeni, Lucian Morar, edilul comunei Gardani, Gheorghe Tataran şi primarul comunei Farcaşa, Ioan Stegran, membru inscris in comunitatea penticostala, in 2010, la inaugurarea Bisericii Penticostale Betel din comunca Farcaşa.

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, are stranse legaturi cu adventiştii de ziua a şaptea. In luna mai a acestui an, democrat-liberalul a participat la simpozionul intitulat „Libertatea religioasa – factor de armonie sociala”, organizat de Biserica Adventista de Ziua a Şaptea din Gura Humorului, in parteneriat cu Asociaţia Naţionala „Conştiinţa şi Libertate”, de asemenea, de cult neoprotestant.

Ionica Pop, consilier PDL Cluj, este susţinator al cultului adventist. In 2011, el a afirmat public ca face parte din consiliul de administraţie al Liceului Adventist „Maranatha”, pentru ca reprezentanţii CJ sa dispuna evacuarea elevilor ortodocşi dintr-o cladire dorita de conducerea liceului adventist.

Victor Faragau, Gheorghe Stanişte, David Ilie, Vasile Boari, Ioan Lupoian, Mircea Capuşan, Gavril Moldovan şi Gabi Covala, toţi neoprotestanţi şi fideli PDL, au intemeiat o formaţiune-satelit a acestui partid, Uniunea Creştin Democrata din Romania (UCDR).

Aderarea Romaniei la Schengen, la mana penticostalilor

Biserica Penticostala Romana l-a invitat, in 2011, in ţara noastra, pe Wolfgang Grefe, consilier guvernamental al Germaniei, consul onorific al mai multor state din zona baltica, membru al Comisiei Sociale de Sanatate atat in Guvernul Germaniei, cat şi pe langa Comisia Europeana. Rolul vizitei a fost acela de a dezbate integrarea in spaţiul Schengen şi relaţiile de colaborare intre ţarile europene. Fiind o activitate decisa de Biserica Penticostala, delegaţia romana a fost reprezentata de senatorul PDL Gheorghe David, adept al acestui cult neoprotestant.

Sponsorizare ilegala

Legea 334 din 2006 privind finanţarea partidelor politice interzice, expres, ca partidele politice sa primeasca donaţii de la partide sau organizaţii internaţionale. Niciun organ de urmarire penala nu s-a sesizat pana in acest moment, deşi evenimentele organizate de PDL pe banii celor doua fundaţii au fost prezentate pe larg, inclusiv cu sursele de finanţare, de mass-media.

Legea 334 din 2006 prevede, la articolul 11, alineatul 1: „Acceptarea donaţiilor din partea altor state ori a organizaţiilor din strainatate, precum şi din partea persoanelor fizice sau juridice straine este interzisa”. Alineatul 2 al acestui articol este cel de care ar putea sa se foloseasca liderii PDL, pentru a scapa de raspunderea penala: “Fac excepţie de la prevederile alin. (1) donaţiile constand in bunuri materiale necesare activitaţii politice, dar care nu sunt materiale de propaganda electorala, primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formaţiuni politice aflate in relaţii de colaborare politica. Pot fi primite şi materiale de propaganda care se folosesc numai in cadrul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor Romaniei in Parlamentul European”. Apararea acestora ar fi insa plina de goluri, pentru urmatoarele argumente: PDL nu a primit bunuri materiale necesare desfaşurarii activitaţii, ci sume imense de bani folosite pentru instruirea şi recrutarea de viitori oameni politici. Acţiunile liderilor PDL, reflectate in detaliu in presa, au constituit mijloace de propaganda electorala, care le-au servit la strangerea de voturi.

Gratitudinea lui Basescu

In semn de mulţumire pentru tot sprijinul financiar oferit PDL-ului, preşedintele Romaniei, Traian Basescu, cel care, constituţional, nu are voie sa promoveze politica vreunui partid, l-a decorat, in luna octombrie a acestui an, cu Ordinul Naţional „Pentru Merit”, in grad de comandor, pe fostul director al Fundaţiei „Konrad Adenauer”, Holger Dix. Bineinţeles, cuvintele de lauda nu au intarziat sa apara din partea Administraţiei Prezidenţiale, care a transmis ca evenimentul a avut loc „in semn de inalta apreciere pentru crearea unui climat de colaborare activa, pe toata durata mandatului (…), pentru susţinerea şi imbunataţirea performanţelor academice ale elevilor şi studenţilor care au primit burse de studiu sau au participat la programe de cercetare finanţate de fundaţie”.

ZIUA news va prezinta exemple de manifestari platite de Fundaţia „Konrad Adenauer” şi organizate de Partidul Democrat Liberal. In 2009, reprezentanţii „Konrad Adenauer” au luat decizia de a organiza cursuri cu tematica „Managementul comunicarii de campanie”, prin care sa formeze tinerii politicieni din Organizaţia de Tineret a PDL.

In 2010, la Sinaia, a fost lansat proiectul „Cursurile de management politic”, prin care s-a propus organizarea de lecţii de formare de traineri interni, specializaţi in managementul politic. Tinerilor din PDL le-a fost asigurata finanţarea programului de cele doua fundaţii partenere ale democrat-liberalilor, respectiv „Konrad Adenauer” şi Institutul de Studii Politice.

Tot Institutul de Studii Populare şi Fundaţia „Konrad Adenauer” au finanţat şi Şcoala Judeţeana de formare politica de la Botoşani, desfaşurata in perioada 10-12 iunie 2011, sub numele „Codrii de arama”. Intregul Birou Permanent Naţional al OT PDL, lideri politici naţionali şi locali, au susţinut traininguri pentru cei peste 100 de cursanţi.

In perioada 15-17 iulie 2011, fundaţia „Konrad Adenauer” – in colaborare cu Institutul de Studii Populare, Centrul pentru Studii Europene – a finanţat proiectul Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat Liberal, cu titlul „Tinerii – viitorii lideri in administraţia publica din Romania”, organizat la Moreni, Damboviţa.

Fundaţiile prietene ale Partidului Democrat Liberal, respectiv Institutul de Studii Populare, Center for European Studies şi Fundaţia „Konrad Adenauer”, au platit, in prima jumatate a lunii octombrie, o dezbatere a PDL-ului, organizata la Hotelul Ramada din Bucureşti. Tema acestei intruniri a reprezentat-o reforma asistenţei medicale in Romania, liderii PDL redactand un document strategic, care sa stea la baza obţinerii banilor europeni.

Tinerii din Partidul Democrat Liberal au participat, in perioada 29-31 octombrie, la Şcoala Politica Regionala, intitulata ,,Masuri asumate. Comunicare şi politici publice ale doctrinei populare”. Evenimentul a fost organizat la Cluj-Napoca, din banii fundaţiei „Konrad Adenauer” şi ai Institutului de Studii Populare.

Cea mai recenta manifestare a PDL-ului, finanţata de fundaţia „Konrad Adenauer”, a fost o conferinţa organizata la inceputul lunii noiembrie. „Valorile dreptei, dreapta valorilor” a fost titlul dezbaterii care a adunat la un loc membri ai PDL, ai PNŢCD, respectiv ai Forţei Civice. Acelaşi tip de manifestaţie, platita tot din banii nemţilor, a mai fost organizata şi in luna mai a acestui an.

Nici Fundaţia „Hanns Seidel” nu s-a lasat mai prejos, cheltuind şi ea sume importante de bani cu şcolirea tinerilor democrat-liberali. In perioada 13-16 octombrie 2011, in Bucureşti, s-a desfaşurat Şcoala Naţionala de Comunicare Politica, proiect organizat de Tineretul Democrat-Liberal şi finanţat de Institutul de Studii Populare, impreuna cu fundaţia germana „Hanns Seidel”. 2011 a fost al patrulea an consecutiv in care PDL a beneficiat de banii celor de la „Hanns Seidel”, pentru organizarea acestui tip de eveniment.

Platit din fondurile fundaţiei „Hanns Seidel” pentru a-şi lansa volumul „Noua şcoala de gandire a dreptei”, a fost şi jurnalistul Cristi Patraşconiu, un apropiat al PDL. La lansare au participat PDL-işti importanţi, printre care şi fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei.

Fundaţia Uniunii Creştin-Sociale din Germania, Hanns Seidel Stiftung, impreuna cu Fundaţia Partidului Popular European – Centre for European Studies – şi cu Institutul de Studii Populare – o fundaţie apropiata PDL, a organizat Şcoala de training pentru femeile democrat-liberale, intitulata „Respect pentru Romania, Respect pentru Femei”. Evenimentul a fost organizat in luna septembrie a anului curent, la Costineşti, unde au fost prezenţi lideri naţionali ai Partidului Democrat Liberal, in frunte cu Vasile Blaga.

PDL nu a fost singura formaţiune importanta din Romania care a beneficiat de sponsorizari ilegale din partea celor doua fundaţii. Ministere cruciale pentru funcţionarea statului au fost imbibate de banii celor de la „Konrad Adenauer” şi „Hanns Seidel”. Ministerul Justiţiei a primit, de-a lungul anilor, sume importante de la „Konrad Adenauer”, bani utilizaţi atat pentru seminarii care vizau formarea profesionala a judecatorilor şi procurorilor, cat şi pentru achiziţionarea diverselor echipamente de care aceştia aveau nevoie pentru a-şi desfaşura activitatea. Cel de-al doilea minister esenţial pentru menţinerea ordinii de drept, care a primit bani de la atare fundatii, a fost Ministerul Administraţiei şi Internelor – sustinut financiar de „Hanns Seidel”. De la dotare pana la antrenamente şi seminarii care aveau drept scop schimbarea mentalitaţii angajaţilor MAI intr-una conforma cu standardele europene, cele mai importante fonduri au venit de la fundaţiile nemţeşti. Alte doua ministere la fel de importante, care au fost finanţate de „Hanns Seidel”, au fost Ministerul Sanataţii şi Ministerul Muncii.

Inceputurile fundaţiilor in Romania

Fundatia „Konrad Adenauer” este prezenta in Romania inca din 1991, cand a inceput sa desfasoare activitaţi de educaţie politica şi consultanţa pentru partidele de dreapta din Romania. Creata dupa Al Doilea Razboi Mondial, fundatia poarta numele lui Konrad Adenauer, primul lider al Uniunii Crestin Democrate, coalitie de catolici si protestanti care, sub conducerea sa, a devenit formatiunea dominanta in Germania. Cancelarul Angela Merkel este membru al board-ului director al fundatiei care este finantata cu banii guvernului federal si ai landurilor. Fundaţia are sute de filiale, pe tot globul, birourile naţionale acţionand ca centre de comanda pentru acţiunile de „promovare a culturii civice”, pe care Merkel – prin CDU – le intreprinde. Fundatia isi sustine „proiectele” din diverse state, cu sume ce variaza intre 100 si 200 de milioane de euro.

Relaţia „Konrad Adenauer” – „Hanns Seidel” – Traian Basescu

Initial, cele doua fundatii au fost promotoare ale PNTCD si UDMR, pompand sume importante in cele doua formatiuni, ajutandu-le sa intre in marea familie a PPE, cu statut de observator pana la aderarea Romaniei la UE. Dupa anul 2000, cand neintrarea in Parlament a taranistilor a dus la degringolada din PNTCD si la destructurarea formatiunii crestin-democrate, situatie la care Traian Basescu a contribuit din plin, fundatiile hegemonice germane au realizat ca au nevoie in Romania de un reprezentant politic mai puternic. Atentia lor s-a indreptat catre PD, reprezentant, la acea vreme, al Internationalei Socialiste, dar care, cu un Traian Basescu la conducere, putea fi adus in sanul PPE. Pentru popularii europeni, care, la alegerile din 2008, doreau sa-si consolideze pozitia in Parlamentul European, relaţia cu liderii PD a devenit extrem de importanta. Popularii europeni si reprezentantii celor doua fundatii si-au intensificat demersurile, astfel incat, in 2006, formatiunea condusa de Emil Boc a decis ca poate trece de la doctrina social-democrata, la cea populara. Dupa aderarea Romaniei la UE, in ianuarie 2007, PD – devenit ulterior PDL, a ajuns membru cu drepturi depline al PPE, alaturi de UDMR si PNTCD.

In ultimii doi ani, cele doua fundatii au ajuns la concluzia ca trebuie sa se orienteze catre un alt personaj politic – desigur, tot un reprezentant al PDL -, care ar putea fi candidatul dreptei la alegerile prezidentiale din 2014. Coincidenta sau nu, in octombrie 2010, la o zi dupa vizita Angelei Merkel in Romania, Baconschi si-a lansat la Bucuresti, cu mare tam-tam, Fundatia Crestin Democrata, unde presedintele de onoare al Fundatiei „Konrad Adenauer” a fost invitat de onoare. Se pare ca FCD este finantata cu bani frumosi atat de „Konrad Adenauer”, cat si de „Hanns Seidel”, insa ambele fundatii neaga ca ar avea vreo legatura financiara cu fundatia fostului ministru de Externe.

Basescu, ochit din epoca CDR-ului

Alegerea popularilor europeni nu a fost intamplatoare. In pofida opozitiei manifestate la inceput de PNTCD si UDMR, popularii europeni au optat pentru partidul condus, pana in 2004, de Traian Basescu, personaj cunoscut multor lideri occidentali inca din timpul guvernarii CDR, perioada in care nu a fost doar ministru al Transporturilor, ci si imputernicit al Guvernului Romaniei in relatiile cu FMI si Banca Mondiala, negociind toate acordurile paguboase de privatizare de la acea vreme.

Despre implicarea fatisa a Germaniei, implicit a cancelarului Angela Merkel, in proptirea lui Basescu, la referendumul din aceasta vara, nu s-a vorbit doar acum. Acelasi lucru s-a spus si in 2009, dupa realegerea sa pentru inca un mandat de cinci ani, cand a fost invocata teza implicarii Berlinului in asigurarea mentinerii lui la Cotroceni. Un rol major l-a jucat si atunci fundatia „Konrad Adenauer”, care i-a dat o mana de ajutor candidatului Basescu, prin tot felul de actiuni menite sa promoveze imaginea candidatului democrat-liberal. In acest sens a fost organizat Forumul „Romania in anul 2020 – perspective de viitor”, unde invitat de onoare a fost „Excelenta Sa, Presedintele Romaniei, Traian Basescu”. Fundatia „Hanns Seidel” si-a adus, la randul sau, aportul, organizand, in noiembrie 2010, la Bruxelles, – in colaborare cu MAI -, o masa rotunda pe tema „progresele Romaniei pentru aderarea la Spatiul Schengen”, unul dintre obiectivele majore ale lui Basescu in campania electorala.

Baconschi, pe marci germane

Fundatiile care au spart gheata la inceputul anilor ’90, punand printre primele piciorul in Romania, au fost „Konrad Adenauer”, legata ombilical de partidul CDU (Uniunea Creştin-Democrata), partid aflat la putere in Germania, si Fundaţia „Hanns Seidel”, conexata la Uniunea Social Creştina (CSU), ambele think-tank-uri oficiale ale Partidului Popular European. In ultimii 20 de ani, cele doua fundatii au devenit tot mai active in state precum Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia si Ucraina, acordand suport substantial liderilor politici agreati sau furnizand asistenta unor asociatii „de elita”, care se pretind a fi „vocea” opiniei publice. Ambele au traditie in a desfasura un lobby intens in statele est-europene, asa cum s-a intamplat si in Romania, mai intai prin sprijinul acordat PNTCD si UDMR. Ulterior „Hanns Seidel” şi „Konrad Adenauer” s-au implicat masiv in susţinerea lui Traian Basescu – inclusiv la alegerile prezidentiale din 2009 – a PDL-ului, a Institutului de Studii Populare al democrat-liberalilor şi a
Fundaţiei Creştin Democrate (FCD), conduse de Teodor Baconschi. Ambele ofera burse pentru studentii romani, cu scopul clar de a forma o elita care va lucra, in cele din urma, pentru interesele germane din Romania.

PPE in Romania şi in Europa (Luciana Pop)

Prin bunavointa guvernului de la Berlin, milioanele de euro intrate in conturile fundatiilor afiliate celor mai importante partide politice din Germania sunt puse apoi la dispozitia gruparilor sau a partidelor politice din statele-satelit, sub forma diverselor proiecte de activitati sociale, culturale sau de informare. In cazul celor doua fundatii – „Konrad Adenauer” si „Hanns Seidel” -, in fostele state comuniste, banii au ca destinatie, in mod firesc, formatiuni si lideri care fac parte din marele partid al popularilor europeni. Pe aceasta lista se regasesc Boiko Borisov – premierul bulgar, Donald Tusk – seful guvernului polonez, Iulia Timosenko – fostul premier ucrainean, Viktor Orban – prim-ministrul ungar, cu tot cu partidele lor de centru-dreapta, dar si alte personaje politice din Europa. Tot cu suportul celor doua fundatii au fost propulsati la carma Uniunii Europene doi lideri importanti ai marii familii a PPE – portughezul Jose Manuel Durrao Barroso, in 2009, pentru un al doilea mandat la sefia Comisiei Europene, precum si belgianul Herman Van Rompuy, in fruntea Consiliului European. Pentru a-si atinge scopurile, inclusiv pentru a-si asigura prezenta pe scena politica a tarilor in care si-au facut intrarea, fundatiile germane sunt dispuse sa cheltuiasca oricat. Daca, spre exemplu, in anii ’90 bugetul fundatiei „Konrad Adenauer” era de peste 220 de milioane de marci, din care jumatate era destinata proiectelor din Europa Centrala si de Est, in ultimii ani, fundatia a ajuns sa dispuna de sume care variaza intre 100 si 200 de milioane de euro.

Desi dezideratele declarate ale fundatiilor afiliate celor doua mari partide ale Germaniei, CDU si CSU, sunt acelea de a promova crestin-democratia si valorile democratice, tendinta lor de a domina scena politica din mai toate fostele state comuniste, dar si din alte colturi ale lumii, i-a indreptatit pe unii comentatori politici sa vorbeasca de anumite scopuri obscure. Concret, fundatiile „Konrad Adenauer” si „Hanns Seidel” s-au transformat in instrumente-cheie ale politicii externe a Germaniei. In majoritatea cazurilor, fundatiile sprijina forte politice de centru-dreapta, fie aflate in Opozitie, pentru a le ajuta sa preia puterea, fie partide care se gasesc deja la guvernare, dar care au nevoie de „parteneri” si de sprijin extern pentru a ramane pe pozitii.

Partidul lui Tusk, ajutat de „Konrad Adenauer”

Una dintre primele tari in care fundatiile germane au pus piciorul a fost Polonia. Teoretic, fundatiile afiliate la CDU si CSU au exercitat activitati sociale, acordand subventii pentru diverse programe. Practic, doar anumite medii bine alese au beneficiat de sumele respective. Exemplul elocvent este cel al fundatiei „Konrad Adenauer”, care, formal, sprijinea centrele crestin-democrate de cercetare si anumite asociatii de promovare a democratiei, insa un suport consistent revenea unor grupari politice. Fundatia legata de partidul Angelei Merkel si-a fixat drept principal partener politic formatiunea „Platforma Civica”, a premierului Donald Tusk, desi acest partid nu prea are nimic in comun cu democrat-crestinii, in timp ce la Varsovia exista o serie de organizatii crestin-democrate autentice. Politicienii din partidul lui Tusk, consilierii si ministrii sai au fost invitati in permanenta la diversele conferinte, simpozioane sau evenimente organizate pe bani frumosi de fundatia „Konrad Adenauer”. De asemenea, in 2010, insusi presedintele fundatiei „Konrad Adenauer”, Hans-Gert Pottering, si-a manifestat, in mod fatis, sprijinul pentru candidatul Platformei Civice la alegerile prezidentiale, Bronislaw Komorowski, apreciind apartenenta acestuia la marea familie a popularilor europeni.

Premierul bulgar, omul lui Merkel

Si in Bulgaria, partidele germane isi exercita propria influenta asupra vietii politice, prin intermediul fundatiilor legate ombilical de ele. Cele mai active sunt tot „Konrad Adenauer” si „Hanns Seidel”, al caror sprijin merge spre partidul GERB, de centru-dreapta, al premierului Boiko Borisov. Lucru care reiese chiar dintr-o cablograma publicata anul trecut de WikiLeaks, in care seful guvernului de la Sofia, acuzat de legaturi cu mafia bulgara a anilor ’90, se lauda in fata diplomatilor americani cu sprijinul pe care il are din partea fundatiilor „Konrad Adenauer” si „Hanns Seidel”, dar si cu relatia sa foarte buna cu Angela Merkel si PPE. De altfel, crestin-democratii germani l-au sprijinit pe Borisov in timpul campaniei electorale din 2009, o serie de experti ai celor doua fundatii ajutand logistic si financiar partidul GERB sa isi prezinte programul. Admirator infocat al premierului ungar Viktor Orban, Borisov a decis anul acesta sa faca o noua lege a presei, deranjat de atacurile la adresa sa. La noul act normativ vor lucra experti ai celor doua fundatii germane.

Orban, medalie de la „Hanns Seidel”

Premierul ungar Viktor Orban, apropiat al CDU si CSU, are, de asemenea, legaturi stranse, prin partidul sau FIDESZ, cu cele doua fundatii germane. Si in Ungaria, banii guvernului german sunt alocati pentru diversele conferinte si scoli de vara la care liderii FIDESZ isi expun ideile. Ca semn al relatiilor foarte bune dintre politicianul maghiar si fundatiile germane, in 2001, Orban a primit din partea fundatiei „Hanns Seidel” premiul . In 2003, gratie fondurilor unor ONG-uri controversate – precum Open Society, al magnatului american George Soros – si multumita fundatiilor germane, asa-numitele „revolutii portocalii” au dat pe mana Occidentului fostele state sovietice Georgia si Ucraina. Fundatiile germane au legaturi stranse cu partidul fostului premier Iulia Timosenko, pe care l-au ajutat sa intre in familia PPE. Caracatita finantarilor germane a ajuns si in Slovacia, unde cele doua mari fundatii s-au implicat in sustinerea unor entitati politice, incalcand astfel legislatia tarii, care interzice partidelor sa primeasca fonduri din partea unor organizatii straine.

Voichita Rascanu
Ruana Ceausescu
Luciana Pop

Cum vine asta, sunteti un cult sau o formatiune politica ce aranjaza cum sa voteze oamenii, nu va este putina rusine, nu ati auzit de libertatea votului ? Trebuie sa faceti sedinta in biserica sa stabiliti pe cine votati, stiti ca incalcati legea ?

Pacat, depravarea ajunge si in biserica. De fapt, ce mai este sfant in tara asta de sfertodocti in care toata lumea se pricepe la politica, fotbal si femei ?…

Ce sa iti spun eu sa pricepi ?… Ma gandesc ca pana acum vreo doua-trei luni eram omul PDL-ului, acum am devenit unul al PPDD-ului. Hotarati-va naiba o data !

Trag concluzia ca nu e adevarat nimic din aceste “acuzatii”, singura chestie ce deranjaza este ca nu sunt omul USL-ului.

Cand ziceam ca am fost membru PNL am facut-o pentru a va sugera ca am fost destul de apropiat cu Bosneac. Acum sper sa nu se supere ca il apelez direct pe nume dar cum nimeni nu spune D-lul Simi, D-lul Boc sau D-lul Presedinte banuiesc ca n-o sa-i stea in gat propriul nume.

Ai incercat sa faci o gluma sau o ironie desteapta pe seama apartenentei mele la PNL dar pentru ca nici nu stii despre cum e viata, nici nu sti cum a fost situatia in 2008 ai dat-o in bara ! Ei bine… nu mai sunt liberal cu acte nu pentru ca m-au dat ei afara, te asigur ca multi ma vor langa ei, am plecat eu, mi-am dat demisia ! Spre deosebire de Valentin Bosneac, am coloana vertebrala iar cand am plecat din PNL nu m-am ascuns ca acelasi Valentin Bosneac. A fost o situatie in campania locala din 2008 in care eu mi-am dat demisia, unchiul tau a preferat sa se ascunda la Resita spunand ca a fost convocat la o sedinta.

De gresit anul acesta am gresit, o data ! Te asigur, insa, ca lipsa mea de atentie face USL-ul fericit in Otelu Rosu. Am gresit cand am fost bland la locale, te asigur ca acele 34 de voturi (cel putin) ale lui Luca Malaiescu puteau fi ale lui Dragos Enache. Ce sa-i faci ? Nici chiar eu nu sunt perfect.

Cum sunt eu este pur si simplu treaba mea, dur cu cine merita, bland cu ce blanzi si bine crescuti. Nu dau explicatii.

Pentru urari iti multumesc frumos si iti urez cel putin inca o data mai mult cat imi urezi mie. La multi ani, in curand.