Parerea ta conteaza, scrie-ne !
Cum aflu eu multe informatii, pai chiar daca nu vreau vin ele la mine, s-a intamplat sa mi se fluiere pe la ureche despre cea mai noua lupta a lui Sorin Frunzaverde, respectiv una cu cei de jos, aia mici si neputinciosi, care doar cu gura se pot revolta, care doar sa spuna ce ii frige la buzunar si la obraz pot sa faca. Ei nu sunt capabili sa treaca de la un partid la altul, si nu oricum, ci un fel de transfer functie pe functie, asa ca dau din gura! Pai, ce le-a mai ramas? Datul din gura!…
A fost o perioada cand eram un naiv incurabil, puneam botul aproape la orice, de exemplu atunci cand m-am angajat muncitor la combinat in Resita. Ma prostisem. Abandonasem un loc de munca destul de caldut ca sa iau viata in piept, sa incep de jos, sa-mi fac meseria invatand de la nivelul unui muncitor de rand. Imi ziceam ca voi fi remarcat si cineva va observa munca mea, va afla ca de fapt am si eu studii in metalurgie, ca voi promova pe meritele mele si tot felul de rahaturi din astea. Voi detalia despre astea alta data, acum vreau sa povestesc despre Sorin Frunzaverde, despre cum l-am cunoscut atunci, cand locuiam in Resita, intr-o perioada cand viata mea era asaltata de minciuna si propaganda, atacuri care au lasat urme, de care m-am scapat cu greu dar definitiv si numai dupa cativa ani…
Asadar, eram muncitor la laminoare. N-a durat mult chestia asta, doar vreo doua-trei luni ca m-am saturat urgent, cred ca era pe la sfarsitul unei ierni. In fiecare dimineata il vedeam pe Sorin Frunzaverde cum strabate hala, imbracat cu o pufoaica si cu o caciula de blana. Va spun drept ca mi se parea un barbat mare, si-asa era destul de inalt, destul cat sa nu treaca nici avioanele pe deasupra lui si-l invidiam grozav, era si un tip aratos, mama ce ciuda mi-era pe asta. Pai cum sa nu simt asa, caci imi ziceam uite, omul asta nici n-a terminat stagiatura si este deja sef! Mama ce om destept o fi, ce capabil! Iar eu sunt un prost, ca abia am gasit un loc de laminorist si pentru asta m-am scremut de mi-au iesit ochii…
E drept ca la un moment dat mi-a intins o mana de ajutor si Frunzaverde m-a facut dispecerul lui, dar spun drept ca nu mi-a placut si am sters-o, de fapt nici nu stiu ce drac de munca mi-o fi placut mie in viata asta, ca de la toate am fugit! Poate daca stiam ca se face baron mai rabdam si eu o vreme pe langa Sorin. In fine…
Peste cativa ani mi s-a lamurit mie ascensiunea inginerului metalurg Sorin Frunzaverde, cum stagiatura nu l-a impiedicat sa devina deja sef, ori, dupa stiinta mea, cat erai stagiar nu aveai voie sa ocupi functii de conducere. Fostul meu sef era copil de secretar de partid la „Resita Renk Reductoare”, una din putinele societati mixte de pe vreamea ceausista, uzina facuta cu nemtii din federala. Sa ajungi sa lucrezi acolo,la R.R.R. Era deja o chestie nemaipomenita, darmite sa fii si secretar de partid! Ehe, ce stiti voi!…
Sansa i-a suras apoi inginerului Frunzaverde, caci s-a casatorit cu o fata de diplomat, ceva secretar prin ambasada din Germania Democrata, daca tin eu bine minte, care si ea, Doina, a promovat bine, dar nu e cazul acum. Pai da, obrazuri fine amandoi. Dar eu nu vreau sa fac scandal si nici sa balacaresc pe nimeni. Zic doar ca, intr-un fel, l-am admirat pe omul acesta pentru ca a stat in PDL atatia ani de zile, ma durea pe mine-n cot de politica, dar apreciam crezul lui in comparatie cu traseistii care fugeau cand incoace, cand incolo. Si poc, se duce si el la PNL! Mie, desi nu sunt membru si n-am fost vreodata, nu mi-a placut figura asta!
Dupa transferul lui Frunzaverde la liberali, m-a apucat un ras teribil. Radeam mai ales de cei care au stat in proteste in fata Consiliului Judetean, puneau poze pe facebook si strigau magarii impotriva pedelistilor, va aduceti aminte iarna lui 2012… Ei bine, si dintr-odata, ei se trezesc ca omul impotriva caruia strigau a devenit seful lor de partid, omul de la dreapta lui Crin! Parca le vad mutrele, le vad nodurile din gat, dar imi si pare rau de ei, niste fraieri…
Iar acum aud ca Sorin se razboieste cu un ziar, pentru ca cititorii au postat comentarii neplacute. Nu mai stiu daca se continua procesul sau au cazut la pace… Mai mult, omul politic a gasit de cuviinta sa se ia si de un bloger din Otelu Rosu, care nici el, a naibii coincidenta, nu apreciaza tradarea lui Frunzaverde. Ma gandesc ca fostul ministru s-a trezit intr-o dimineata si si-a fi zis, ce-i cu paduchii astia care ma fitilesc prin gazetele lor!? Ia sa-i bag in tribunal!
Poate ca juridic va castiga si-i va beli pe razvratitii care-i striga „tradator” si-i va afuma cu fum de ardei iute. Dar Sorin Frunzaverde stie ca lumea, care nu mai e ca pe vremea de putere a tatalui sau, cand secretarii de partid erau maharii si becalii acelor timpuri, nu va privi ca o oaie la berbec asteptandu-si randul sa intre sub coarnele-i binerotunjite…