Ce va fi, atunci cand Vladimir Putin nu va mai fi?

Sigur ca toti isi doresc ca liderul de la Kremlin sa nu mai fie acolo dar trebuie tinut cont de aspectul de “dupa”, posibilul vid de putere la conducerea Federatiei Ruse fiind echivalent cu o saritura din lac in put, atata timp cat Moscova detine cel mai mare arsenal nuclear din lume si care numara peste 6300 de focoase nucleare in diverse stadii de utilizare.

Ceasul din turnul bisericii Spasskaya ticaie impotriva lui Vladimir Putin!

Federatia Rusa nu a fost niciodata un “monolit”, istoria fiindu-i patata cu conflicte etnice si secesioniste tinute in frau de imperiul tarist, de sistemul comunist ori de “ciudatenia” ce s-a format acolo in perioada de dupa dezmembrarea URSS.

Fostul presedinte al federatiei, Dmitry Medvedev, n-a fost niciodata omul forte, capabil sa conduca, si atunci? Fara sa reprezinte solutia ideala datorita simpatiilor comunistoide, Aleksei Navalny poate sa se constituie intr-o solutie pentr o “Rusie post Putin” daca va capata sprijinul unui occident pus in situatie de a avea lideri teroristi de talia lui Ramzan Kadirov dotati cu armament nuclear si va face cumva rost de banii necesari pe care din “societatea civila” n-a avut cum sa-i procure.

Armamentul nuclear rusesc ajuns pe mana unor nebuni constituindu-se in “furtuna perfecta” sau reteta unui dezastru garantat!

Chiar daca fenomenele nu s-ar declansa imediat, spiritul nationalist si banii numerosilor oligarhi rusi ar pune in scurt timp bazele unor noi miscari separatiste ce nu cred ca ar fi un lucru foarte rau daca n-ar exista armamentul nuclear de care vorbeam mai sus si care n-ar fi lipsite de suport popular atata timp cat Federatia Rusa este un conglomerat de etnii minoritare ce si-au facut simtita prezenta permanent.

Cele mai importante miscari separatiste, tinute in frau pana acum de Moscova, se regasesc in zona Caucaziana, o serie de state recunoscute pe plan international avand pe teritoriul lor minoritati ajunse majoritati din mai multe motive si care se intind de-a lungul mai multor granite, sedimentari religioase radicale cu preponderenta islamica. Numeroasele etnii si religii din zona luptandu-se unele cu altele, unificandu-se chiar in aliante impotriva conducerilor locale sau centrale care, de bine sau de rau, a mentinut un calm relativ prin subterfugii politice sau represiuni militare ce cu siguranta n-ar mai putea avea loc in lipsa unui lider suficient de puternic la Moscova si a unui sistem pe care acesta sa se bazeze.

Cecenul Ramzan Kadirov, de exemplu, ne mai fiind doar fiind un exponent al nationalismului extremist ci si un terorist veritabil cu care Rusia s-a confruntat in trecut.

Mai putin cunoscute opiniei publice europene sunt minoritatile ce devin sau au devenit majoritare in Republici ca Saha (Iacutia), practic cea mai mare entitate subnationala din lume ce se intinde pe o suprafata de vreo 6 ori mai mult decat Franta, o asa numita Republica Tuva situata in sudul federatiei la granita nord-vestica a Mongoliei, Baskiria (Baskortostan), tatarii din Tatarstan plus zona Siberiana al carui potential separatist sa amplificat in fiecare an si asupra careia planeaza revendicari din partea Chinei, Beijingul considerand ca este un teritoriu ce-i apartine din punct de vedere etnic.

Intr-un mod firesc nu se poate evalua o viitoare pozitie din partea Republicii Populare Chineze, atrasa de vastele teritorii, bogatiile minerale si energetice din subsol siberiene dar sigur se pot intrevedea politici secesioniste ce vor conduce la lupte fratricide pentru detinerea arsenalului nuclear rusesc, chiar daca si numai procente din acesta, iar o data intrate sub controlul unor extremisti motivati de orice ideologie, putem spune ca lumea se poate indrepta spre un fatidic final.

© Matei DONEA – 19 Martie 2022